CEC a contestat decizia judecătorească prin care a fost obligată să ofere jurnaliștilor acces la rapoartele financiare ale concurenţilor electorali şi la listele de subscripţie. Cum explică președinta Comisiei

Victoria Dodon
21/06/2017
Ședința Comisiei Electorale Centrale Foto: CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a contestat în apel decizia prin care a fost obligată de instanță să ofere Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) acces la rapoartele financiare ale concurenţilor electorali şi la listele de subscripţie din cadrul campaniei electorale prezidențiale, datele fiind informații de interes public. Contestaţia a fost făcută chiar dacă, la câteva săptămâni după ce CIJM a anunțat că a acționat instituția în instanță, CEC a invitat reporterii Centrului să studieze documentele pe care le-au solicitat.

Președinta CEC, Alina Russu, susține că instituţia pe care o reprezintă nu este de acord cu motivarea deciziei magistraților care au constatat că jurnaliștilor le-a fost încălcat dreptul de acces la informație. „Noi niciodată nu am comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că nu punem la dispoziție informațiile solicitate, dar tot timpul am spus că trebuie respectate anumite proceduri, pentru că informația solicitată conține date cu caracter personal. În acest sens, accesul la informație poate avea loc doar la sediul CEC, cu respectarea normelor”, ne-a spus Alina Russu.

Astfel, potrivit ei, CEC dorește o clarificare juridică în ceea ce privește procedura prin care presa să aibă acces la anumite documente ce conțin date cu caracter personal:

„Conform legii, documentele pe care le deținem pot fi puse la dispoziția solicitanților prin mai multe modalități: fie că le transmitem direct, fie prin poștă etc., în funcţie de documentul solicitat. În cazul în care dumneavoastră ați solicitat acces la listele de subscripție, pe lângă faptul că sunt voluminoase, ele conțin date cu caracter personal, de aceea v-am spus că vi le punem la dispoziție, dar la sediul CEC. Accesul la informație nu înseamnă neapărat remiterea copiilor, mai ales că documentele ce conțin date cu caracter personal nu pot fi remise prin poștă. Acum instanța creează un precedent și, pentru a clarifica toate aspectele, am decis să continuăm procesul și să facem o clarificare juridică a procedurii pentru ori de câte ori vor mai fi dispute sau litigii la subiect. Eventual, dacă instanța va decide până la Curtea Supremă de Justiție că noi trebuie să procedăm așa, vom face conform deciziei, dar ne dorim o claritate pentru toți.”

La începutul lunii octombrie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice a depus la Comisie o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripție depuse de grupurile de inițiativă pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. „Interesul față de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfășurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conținute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare. Suplimentar la aceasta, jurnaliștii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-și asumă responsabilitatea să nu divulge datele cu caracter personal și să nu fotografieze documentele. În răspuns, reprezentanții CEC au invocat protecția datelor cu caracter personal, adresându-se Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 

O altă solicitare expediată la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentații Serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală.

În luna februarie 2017, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a câştigat procesul de judecată iniţiat împotriva Comisiei. Magistrații au constatat că Centrului i-a fost încălcat dreptul de a avea acces la informaţiile solicitate și au obligat instituţia să furnizeze datele. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea, domiciliul și anul nașterii ale donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute, alți donatori se numără printre beneficiarii unor licitații publice. Printre sponsori se regăsesc preoți, prosperi oameni de afaceri și persoane cu trecut penal.

Președinta CIJM, Cornelia Cozonac, cataloghează acțiunile Comisiei Electorale Centrale drept sfidare a normelor naționale și internaționale, care stipulează clar că informația de interes public nu poate fi îngrădită, mai ales cea despre candidații care aspiră la funcții publice în cadrul scrutinelor electorale. 

„În toate țările cu democrație avansată registrele privind donațiile către partide sunt deschise. Am văzut asta în Țările Baltice, de exemplu. În scrutinele anterioare am arătat, prin investigații jurnalistcie, legătura dintre achizițiile publice și finanțarea campaniilor electorale ale partidelor, am scos la iveală donații extrem de mari făcute de pensionari, șomeri, pe care nu le-ar fi putut justifica. La ultimul scrutin, informația despre locul de muncă, anul nașterii, locul de trai al donatorilor a fost ascuns, prin urmare este mult mai greu să deconspiri schemele de legalizare a banilor murdari, legătura cu banii publici și altele. Faptul că CEC a atacat în apel decizia primei instanțe prin care a fost obligată să ofere informația solicitată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cred eu, nu e decât o intenție de a favoriza sau a proteja și la alegerile parlamentare, care ne bat la ușă, anumiți concurenți electorali. Și această insistență a CEC trebuie condamnată”, concluzionează Cornelia Cozonac. 

Solicitările Centrului de Investigații Jurnalistice și răspunsul inițial al CEC:  

Răspunsul CEC din 2 decembrie 2016: 

Răspunsul CEC din 27 martie 2017: 

Victoria Dodon
21/06/2017




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii