Prim-ministrul Pavel Filip a criticat dur, marți, 31 iulie, conducerea Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei pentru managementul defectuos al întreprinderii, în cadrul unei ședințe convocate la Ministerul Economiei și Infrastructurii, la care directorul general, Iurii Topală, a fost chemat la raport împreună cu responsabilii de sector. Premierul s-a arătat revoltat că angajații de la CFM nu și-au primit salariile de trei luni, datoriile ajungând până la 100 de milioane de lei. „Cu asemenea organizare, voi n-o să ajungeți nicăieri. Cum aveți de gând să ieșiți din criză când aveți 40 de întreprinderi-căpușă care prestează servicii? Aveți mașini care stau în garaj fără roți, dar pentru care indicați consum de motorină”, le-a reproșat funcționarilor Pavel Filip.   

Despre datoriile la salarii și managementul ineficient, înclusiv despre achiziții cu pobleme, la Căile Ferate, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris în ultimii trei ani în mai multe anchete jurnalistice. Dacă în anul 2015 datoriile la salarii erau de circa 40 de milioane de lei, pe parcursul anului 2016 acestea au oscilat între 100 și 200 de milioane de lei. De la Nord la Sud, la mai multe noduri de cale ferată angajații au organizat în ultimii trei ani acțiuni de protest, în care își cereau drepturile. În orașul Basarabeasca, în fiecare familie, cel puțin un membru lucrează la Calea Ferată. Din 2016  până în prezent angajații care au mai rămas să lucreze sunt hrăniți cu promisiuni, iar salariile sunt plătite cu țârâita, cu întârziere de trei-șase luni. Sindicatele de ramură, care ar trebui să-i apere pe salariați, nu au fost văzute alături de muncitori la protestele de la Bălți, Basarabeasca, Revaca și Chișinău. Președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova (FSFRM), Ion Zaporojan, a refuzat în mai multe rânduri să discute cu reporterii CIJM referitor la problemele angajaților din sectorul feroviar. Mai mult, atunci când au mers la una din ședințe, la care erau prezenți reprezentanți ai angajaților de la diferite noduri de cale ferată, Zaporojan le-a interzis jurnaliștilor să intre. Și nici oficiali de la Guvern sau ministerele de resort nu au răspuns în ultimii trei ani la revendicările angajaților protestatari. Experți în domeniu explică interesul Executivului pentru Calea Ferată mai degrabă pentru a obține dividende electorale pentru partidul de guvernământ. Anterior, experți economici spuneau că autoritățile ar urmări mai mult un interes pentru falimentarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei ca ulterior aceasta să fie scoasă la privatizare la un preț extrem de mic.     

La ședințele cu responsabilii de sector, prim-ministrul a dat indicații ca întreprinderea să treacă din gestiunea Ministerului Economiei și Infrastructurii în cea a Agenției Proprietății Publice. „Ministerul trebuie să se ocupe de politici, iar APP – de administrare. Nu mai vreau să pierdem timpul în discuții ineficiente și explicații care nu duc la rezultate”, a precizat Filip. El a declarat cu text deschis că „cineva vede CFM drept o afacere personală și face ce vrea acolo”. Pentru perioada următoare, conducerii CFM i s-a cerut să stingă datoriile la salarii, să optimizeze cheltuielile și să reorganizeze întreprinderea. Anul trecut Guvernul a aprobat Concepția pentru restructurarea sectorului feroviar și a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pentru anii 2018-2021. Ulterior urma ca MEI și CFM să elaboreze un plan de acțiuni de implementare. Ministrul Economiei, Chiril Gaburici, a solicitat abia acum conducerii CFM să elaboreze planul mediu de investiții, planul mediu de încasări și planul mediu de cheltuieli.

Din august 2015 director al ÎS CFM este Iurie Topală, fost consilier municipal pe listele Partidului Liberal, care l-a succedat în această funcție pe Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției, promovat, la rândul său, de Partidul Democrat. În prezent Cebotari este vicepreședinte al Partidului Democrat. Anterior, timp de doi ani la conducerea CFM s-au perindat patru conducători. 

Calea Ferată din Moldova (CFM), ajunsă în incapacitatea de a plăti salariile angajaților, a avut în ultimii ani cheltuieli enorme, pe alocuri nejustificate. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat sute de contracte de vânzare-cumpărare, de asigurări sau de contractare a creditelor bancare semnate de şefii întreprinderii în anii 2014-2015, perioadă în care au fost acumulate restanțe mari la plata salariilor, și au constatat că multe dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. CFM a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase. Calea Ferată din Moldova a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei numai din darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Procurorii urmau să dovedească în câteva dosare penale legătura dintre firmele dubioase în contul cărora au ajuns banii de la CFM cu foști șefi de la această întreprindere de stat.