Chișinăul văzut prin ochii experților și ai locuitorilor săi: „Lipsește acel Chișinău pregătit pentru clasa de mijloc”

Olga Stăvilă
15/10/2021

Municipiul Chișinău găzduiește în prezent peste 862.000 de persoane, dintre care 655.319 au reședință în capitală, iar 107/556 au domiciliu declarat, peste 57.000 sunt minori, conform datelor statistice din Registrul de stat al populaţiei disponibile la 1 octombrie 2021.

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, Dan Dungaciu, spune că ce lipsește Chișinăului este o clasă de mijloc veritabilă. 

„Situația în Republica Moldova, după structura populației o poți vedea când te plimbi prin Chișinău. Există un anumit Chișinău destinat unui public relativ restrâns undeva 10%-15%, adică restaurante, magazine scumpe. Lipsește acel Chișinău pregătit pentru clasa de mijloc, restaurante, magazine pentru clasa de mijloc și să mai apară magazine, restaurante, cu prețuri mai ieftine, pentru o populație, care încă nu a ajuns la statutul de clasă de mijloc. În Republică Moldova încă nu există o clasă de mijloc consolidată,ci există o bună parte a populației, cu  potențial de clasă de mijloc”, a spus Dungaciu.

El a mai spus că cetățenii din clasa de mijloc au nevoie de o perspectivă clară de viitor.

„Dincolo de problemele economice, asta înseamnă activism și lupta împotriva corupției, asta presupune și un tip de recunoaștere. Dacă acestei populații îi vei da o speranță, desigur lucrurile nu sunt pierdute în Republica Moldova, iar dacă pierzi și încrederea acestei populații, desigur lucrurile vor arăta prost pentru Republica Moldova și pentru Chișinău inclusiv. Formați clasa de mijloc și oferiți perspectivă, atunci Chișinăul va arăta altfel”, a mai spus Dungaciu.

La rândul său, Ion Pruteanu, șeful Direcției Educație Anticorupție a Centrului Național Anticorupție este de părere că orașul trebuie eliberat de corupție.

„Chișinăul trebuie curățat de corupție, cu funcționari integri în instiutuțiile din municipiul Chișinău, fără taxe neformale în școli, grădinițe, instituții medicale. Polițiști devotați meseriei, procurori și judecători care nu trăiesc din donațiile de la nunți, cumetrii și ajutorul părinților și cărora nu le este rușine să declare valoarea reală a bunurilor din posesie! Deputați care nu promovează interesele de grup sau personale prin proiectele de legi și desigur agenți economici, cetățeni mulțumiți de lipsa proceselor birocratice și a corupției”, a declarat Pruteanu.

Șef adjunct al Direcției generale asistență socială și sănătate a Primăriei municipiului Chișinău, Boris Gîlca vede Chișinăul ca hub european al tehnologiilor informaționale, așa numit ”Smart City” - oraș al inovării, cu o infrastructură dezvoltată, un oraș dinamic, curat și bine organizat, un oraș cu oameni creativi, un oraș așa cum ni-l dorim: un reper european prin viața culturală dinamică.

Pentru fosta purtătoare de cuvânt la Ministerul Afacerilor Interne, Alina Zbancă, Chișinăul înseamnă acasă. „O casă care a găsit un loc pentru toți cei care au venit aici să-și realizeze visurile și să-l cucerească. E frumos să-l vedem astăzi cu parcuri pline de alergători, cu drumuri pe alocuri reparate, cu terenuri de joacă renovate și cu mii de oportunități”, spune ea.

La rândul său, istoricul și fostul deputatul Octavian Țîcu a afirmat că „în esență, Chişinău este un oraş românesc, cu un puternic colorit multinațional şi multietnic, care ar trebui să constituie un patrimoniu istoric şi o bogăție spiritual”/

În iulie a acestui an, Chișinăul a împlinit 585 de ani de la fondare. De-a lungul timpului 37 de primari au cârmuit capitala. Carol Schmidt a fost cel mai longeviv primar. El s-a aflat în fruntea Chișinăului 26 de ani. Chișinăul este înfrățit cu orașe precum Iași, Odessa, Grenoble, Ankara.

 

Olga Stăvilă
15/10/2021



Become a Patron!

TestRapid

Comentarii