Primarii afiliați guvernării sunt favorizați la distribuția fondurilor publice, iar cetățenii din localitățile cu primari din partidele de opoziție sunt dezavantajați. Clientelismul politic s-a activat în ultimii ani, mai ales în perioadele electorale, când aproape jumătate dintre primari au migrat către partidul aflat la guvernare. Acestea sunt câteva dintre constatările unui studiu făcut public joi de Expert-Grup, care mai arată că în 2018 un locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării ar fi putut beneficia de o alocare de 2,3 ori mai mare decât o persoană ce locuiește într-o primărie neafiliată guvernării. În 2019 un locuitor al unei primării afiliate guvernării, a fost avantajat de 2,6 ori în raport cu o persoană dintr-o localitate a cărei primărie e neafiliată guvernării. 

Clientelismul politic generează migrarea primarilor de la un partid politic la altul, iar aceasta s-a intensificat considerabil în perioada anilor 2015 – 2019, fiind un rezultat direct al mișcărilor politice la nivel central începute la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, se arată în studiu. Migrația primarilor a avut o singură direcție – către partidul aflat la guvernare. Respectiv din cei 898 de primari aleși la scrutinul din 2015, mai bine de jumătate și-a schimbat afilierea politică, unii chiar și de trei ori.

Tendințele de favorizare a primăriilor afiliate guvernării într-un an neelectoral precum și de suport a primăriilor neafiliate guvernării într-un an electoral/pre-electoral, sunt în detrimentul eficienței și oportunității utilizării fondurilor publice. La general, aprobarea finanțării are loc în context politic, fără a fi luate în calcul cerințele de eficiență și oportunitate, spun experții. Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale funcționează în calitate de „bonus” în pachetul de instrumente de formare a bazinului electoral al partidelor politice, contrar cerințelor de eficiență, transparență și oportunitate.

Experții au analizat felul în care au fost repartizați banii în cadrul programului „Drumuri bune” și au constatat utilizarea acestui instrument în scopuri politice și chiar electorale. „Nu toate primăriile din țară au beneficiat de alocații financiare în cadrul programului, cele mai mari sume fiind alocate celor afiliate guvernării sau celor potențiale afiliate guvernării. Astfel, în 2018 șansele ca un locuitor al unei localități a cărei primării era afiliată guvernării să „beneficieze” de finanțare în cadrul programului „Drumuri bune” erau de 2,3 ori mai mari față de un locuitor dintr-o primărie neafiliată guvernării. De cealaltă parte, în 2019 șansele unui locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării erau de 2,6 ori mai mari ca șansele unui locuitor dintr-o comunitate cu primar neafiliat guvernării să obțină finanțare”, se arată în studiu.

Un alt domeniu în care s-a manifestat clientelismul politic în ultimii ani este repartizarea alocațiilor din Fondul Național de Dezvoltare Regională. „Indicele calculat al clientelismului politic reflectă faptul că unei populații de 1,45 mil. cetățeni unde sunt primării afiliate guvernării în 2018 s-au alocat 113,86 mil. MDL, în timp ce la 1,9 mil. locuitori din partea primăriilor neafiliate guvernării i s-au acordat 70,9 mil. MDL, iar în 2019 – 120 mil. MDL versus 79 mil. MDL. Astfel, am identificat un indice moderat al favorizării clientelismului politic, fiind de 2,07 în 2018 și de 2,15 în 2019. Constatăm că un locuitor al unei primării afiliate guvernării a beneficiat de pe urma unui avantaj dublu în termeni monetari comparativ cu un locuitor al unei primării neafiliate guvernării. Indicele moderat al clientelismului politic sugerează și unele probleme la capitolul procesului de luare a deciziilor, prin favorizarea proiectelor care provin din partea primăriilor afiliate guvernării”, se mai arată în studiu.

Clientelismul politic este considerat a fi o practică des întâlnită la nivelul finanțelor publice. Acest fenomen apare cel mai frecvent sub formă de încălcare a legii în ceea ce privește achizițiile publice, precum și în procesul de luare a deciziilor și gestionarea patrimoniului public sau a resurselor financiare publice. Alteori, domeniul clientelismului politic nu ține de domeniul penal sau contravențional, întrucât legal nu poate fi considerată o stare de conflict de interese sau de viciere a procesului de luare a deciziilor. Astfel de cazuri includ în special numirea în funcții publice, fie direct, fie chiar în bază de concurs, unde elementul grupului de persoane unite prin interes există, însă nu este evidentă legătura suficient de strânsă pentru a fi considerată o încălcare în sensul legii penale sau contravenționale.