Aproape jumătate din locuitorii din UTA Găgăuzia și Taraclia se informează rar din mass-media, iar majoritatea dintre ei declară că preferă rețelele de socializare. Totodată, cei care se informează din mass-media, au o mai mare încredere în presa locală, față de cea națională. Acestea sunt constatările unor studii realizate recent în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia. Cele două sondaje au fost prezentate și discutate în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice. Experții au prezentat și un șir de recomandări pentru atenuarea nivelului de dezinformare din regiunea găgăuză.

Potrivit Lilianei Palihovici, președinta Asociației Institutum Virtutes Civilis, doar 37% din populația din Găgăuzia Taraclia se informează zilnic, iar cca 42% citesc știrile sau se informează maxim de două-trei ori pe lună. „Când am analizat care este profilul acestor 42%, sunt persoane cu vârsta de la 18 la 44 de ani, cu nivel scăzut de studii, care, mare majoritate a lor, sunt utilizatori de TikTok”, a specificat ea profilul celor care se focusează știrile și narative false despre Republica Moldova.

Studiul a arătat că până la 80% din populația din Găgăuzia și Taraclia nu se informează de la radio sau presă, ci de pe rețelele de socializare: 44% din populație din autonomia Găgăuză și din Taraclia se informează de pe TikTok, 41% - de pe Facebook, 33% - Instagram și 31% - YouTube. O altă concluzie a studiului a fost că încrederea populației analizate este acordată presei locale. Dintre cei care privesc TV, 45% aleg postul regional GRT, urmat de Rusia 24, privind de 34% dintre cei chestionați, iar pe locul trei fiind Moldova 1% -26%.

Liliana Palihovici a menționat că se vede conexiunea între proporția celor care simpatizează ideea integrării europene a Republicii Moldova cu sursele de informare la care apelează. În jur de 15% din respondenți au spus că au o opinie favorabilă față de integrarea în UE și 5% au spus ferm că ar vota pentru integrare.

„Când urmărim și spectrul de informare, sursele de informare, vedem aproximativ aceleași proporții de respondenți. Cei care se informează din mass-media, inclusiv EuroNews, mass-media națională, sunt mai predispuși să înțeleagă procesele și să susțină acest parcurs european”, a punctat experta.

Rezultate similare privind sursele de informare au fost obținute într-un alt studiu, realizat în autonomie găgăuză de Asociația Promo-LEX. Potrivit lui Igor Bucătaru, analist al asociației, principala sursă de informare a locuitorilor din autonomie sunt rețelele de socializare, urmate de pagini web, inclusiv ale canalelor TV care au fost închise și au migrat pe online, iar pe locul trei fiind discuțiile cu apropiații, urmate de TV și radio.

Expertul notează că, dacă la nivel de țară locul unu ca sursă de informare între rețele îl deține Facebook, atunci în Găgăuzia pe primul loc este TikTok, urmat de Youtube, Facebook, Instagram și aplicația rusească VKontakte. Cel mai popular canal TV este GRT-ul, urmat de canalele rusești 1 TV și Pervîi, pe locul trei fiind Moldova 1. Totodată, rezultatele sondajului arată că cca 30% din respondenți recunosc că mass-media este controlată politic și peste 20% admit că sunt manipulați.

Răspunsurile persoanelor intervievate mai relevă că, în condițiile în care Republica Moldova de 30 de ani este un stat independent, 17% dintre persoane deloc nu se consideră parte a Republicii Moldova și puțin peste 30% - într-o mică măsură se consideră parte a țării, iar 25% din respondenți consideră că nu au nevoie să cunoască limba română în viața cotidiană.

Un alt aspect rezultat din faptul că informațiile din partea autorităților centrale nu ajung la locuitorii UTA Găgăuzia, este că politicienii din autonomie ușor pun responsabilitatea pe umerii Chișinăului. „O parte a politicienilor din regiune foarte ușor își explică gafele sau situația prin faptul că e vină Chișinăul. Este un mesaj care este alimentat, că orice problemă - e vină Chișinăul, într-un fel că iată ei ne limitează, nu ne dezvoltăm pe motivul ăsta”, spune Igor Bucătaru, amintind că un lucru repetat constant ajunge să fie luat drept adevăr. Astfel, 48,6% din cei intervievați spun că Chișinăul e vinovat de cele ce se întâmplă și cca 43% spun că ambele părți sunt de vină.

Nu este surprinzător că locuitorii din UTA Găgăuzia au asemenea opinii, din moment ce principalul canal TV din regiune este portavoce a Kremlinului și toate narațiunile Rusiei sunt prezente acolo, consideră președinta Transparency International Moldova, Lilia Zaharia. „De la Kremlin li se transmit niște narațiuni: „Uniunea Europeană distruge autonomia Găgăuză” sau „Moldova va intra în război din cauza Occidentului”, sau că „Rusia este sigurul garant al păcii și prosperității. O altă narațiune este că autoritățile centrale și Chișinăul, cum spunea domnul Bucătaru, discriminează Găgăuzia și aici ar da vina tot pe ce se întâmplă la Chișinău. Aceasta este, de fapt, o narațiune pro-Kremlin în care se găsească dușmanul - în mare parte dușmanul este extern, fiindcă autoritățile centrale sunt egalizate cu Occidentul”, spune ea.

Lilia Zaharia subliniază că autoritățile de la Chișinău au partea de vină în această situație, deoarece autonomia a fost dată uitării de 30 de ani și doar de câțiva ani se monitorizează ce transmite postul TV GRT. GRT este, de fapt, o trambulină direct la Kremlin.

„GRT permanent le-a dat oamenilor aceste dezinformări și nu ne miră că cetățenii din autonomie cred sau diseminează aceleași minciuni pe care le-au ascultat de 30 de ani. Fiindcă ei sunt victimele propagandei de 30 de ani și din cauza că autoritățile de la Chișinău au uitat sau au lăsat, au vrut să lase uitată această regiune”, punctează experta.

Ea adaugă că nici curricula educațională nu este monitorizată de autoritățile centrale, așa încât în 2022 în școli însă se vorbea despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, încât schimbarea percepțiilor nu se va produce ușor.

Eficiența propagandei ruse în UTA Găgăuzia este susținută și de existența în Federația Rusă a unei importante diaspore originare din Găgăuzia, prezentă în arhitectura de propagandă a Federației Ruse, consideră analistul Mihai Isac, menționând că propaganda rusă nu a încetat să lucreze niciodată și acționează pe toate canalele posibile, demonstrând eficiența chiar și în țările cu un nivel de trai înalt. „Din nefericire nu există un manual cum să scăpăm de propaganda rusă, pentru că dacă exista, era aplicat demult de Ucraina, de alte state. Există state care sunt de mult membre ale Uniunii Europene, cum sunt statele baltice - Estonia, Letonia, Lituania, care au foarte mari probleme cu propaganda ruse și vorbim de 20, 22, 23 de ani de prosperitate europeană, de garanții de securitate din partea NATO și încă mai vedem astfel de probleme”, a subliniat el.

Totodată, Federația Rusă demonstrează capacitatea de a se adapta la orice măsuri legislative implementate și folosește foarte iscusit orice mijloace pentru a denunța așa zise încălcări ale drepturilor minorităților rusolingve. „În opinia mea, legislația menită să protejeze identitatea culturală găgăuză nu face altceva decât să transforme găgăuzii în soldați ai lumii ruse. Practic, în foarte multe medii din Găgăuzia se vorbește doar limba rusă, în multe medii, limba găgăuză a ajuns o limbă de bucătărie”, adaugă expertul.

Participanții la ședință au menționat că autorii dezinformărilor sunt foarte atenți, atunci când lansează mesaje și narative false, exploatând vulnerabilitățile existente în societate, iar unul din elementele cheie în combaterea propagandei trebuie să fie prezența autorităților centrale și comunicarea eficientă în autonomie. Printre măsurile ce trebuie implementate pentru combaterea dezinformării sunt adaptarea și contextualizarea politicilor naționale, comunicarea, inclusiv despre suportul oferit și realizările obținute, dar și realizarea anumitor programe pentru consolidarea mass-media independente locale. Nu mai puțin important, este nevoie de a dezvolta gândirea critică în societate, inclusiv dezvoltarea programelor educaționale în acest sens, încât publicul să aibă capacitatea de a identifica o informație falsă și să cunoască cum o poate verifica.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație a fost organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.