După etapa interviului Comisia a desemnat miercuri câștigătorii concursului pentru suplinirea postului de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Aceștia vor fi înaintați Guvernului spre aprobare.

După etapa interviului, cele mai multe puncte, 99,7, le-a acumulat Diana Sobioală. Aceasta este urmată în clasament de Vladimir Grosu, care a adunat 97,4 puncte, și de Nicolae Eșanu, care a acumulat un punctaj egal cu 93,7.

Mai jos vedeți cum au evaluat toți candidații fiecare membru al Comisiei.

Diana Scobioala este directoarea Institutului Național al Justiției, aleasă în această funcție încă în februarie 2015 de Consiliul instituției. În martie 2020 a obținut al doilea mandat. Deține un doctorat în drept internațional. A activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, inițial în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. Anterior a fost membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM.

Într-o anchetă din septembrie 2017, CIJM a scris că Diana Scobioala face parte dintr-o dinastie de juriști. Mama sa este Iulia Sârcu, fostă judecătoare la CSJ, iar tatăl său este fostul procuror Isai Sârcu. Fratele Dianei Scobioala, Artur Sârcu, activează în cadrul Procuraturii Chișinău, iar soția acestuia, Tatiana Molcianova, este magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Anterior, atât mama, cât și tatăl și fratele Dianei Scobioala au fost formatori la INJ.

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în Guvernul Gaburici. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia Ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO de țara noastră. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin!” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin!”. La CEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă.

„Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. În plus, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul Republicii Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CEDO.

Ulterior, Grosu a susţinut la CEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu. Cu o zi înainte de a fi votați în plenul Legislativului însă, deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care i-au propus pe Domnica Manole și pe Dumitru Pulbere la funcția de judecători ai Curții Constituționale.

Nicolae Eșanu a fost, în 2013-2019 secretar de stat la Ministerul Justiției și viceministru în cadrul acestei instituții. A mai deținut această funcție și în perioada 2004–2009, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor. Din 2005, Eșanu a fost reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar ulterior, membru supleant al Comisiei. Deține licența de avocat. Anterior, a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova.

La sfârșitul lunii iulie 2019, Nicolae Eșanu a fost selectat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului. La distanța de două săptămâni, el și-a depus demisia din funcția de secretar de stat. Ulterior, concursul organizat de Legislativ a fost anulat, iar în funcția de magistrați ai CC au fost numiți Domnica Manole și Vladimir Țurcan. Astfel, Nicolae Eșanu a rămas fără vreo funcție publică.

În noiembrie 2019, Eșanu a fost numit în funcția de consilier pe domeniul dreptului în Cabinetul prim-ministrului Ion Chicu.