Curtea Supremă de Justiție refuză să confirme dacă mașina cu care a fost surprins la cumpărături șeful instituției, Ion Druță, este de serviciu. La o solicitare de informație trimisă prin email, vineri, 6 iulie, după ce un cititor al portalului Anticorupție.md a sesizat pe Harta corupției despre faptul că Ion Druță era la cumpărături cu mașina de serviciu, CSJ a răspuns tocmai marți, 10 iulie, printr-un refuz, motivând că solicitarea nu s-ar încadra în parametrii unei petiții. Experți în domeniu califică răspunsul CSJ drept o încălcare gravă a legislației și sugerează ca funcționarul care l-a pregătit să fie tras la răspundere contravențională. 

Recent, pe Harta Corupției de pe portalul Anticorupție.md un utilizator ne-a sesizat cu privire la faptul că Ion Druță, președintele CSJ, ar fi fost surprins în afara orelor de muncă, folosind mașina de serviciu, o Skoda de culoare neagră, pentru a face cumpărături. Druță ar fi fost surprins joi, 5 iulie, în fața hypermarketului Nr.1 din zona viaductului. Pentru a confirma că automobilul cu numerele respective într-adevăr se află în dotarea Curții și pentru a primi o reacție de la Ion Druță pe acest caz, vineri, 6 iulie, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o solicitare de informații la anticamera CSJ. Deși ne-au asigurat că vom primi un răspuns cât de curând, acesta a venit abia marți, 10 iulie.

În răspunsul său, CSJ menționează ”cererile cu privire la accesul la informație se inregistrează în conformitate cu legislația cu privire la petiționare”. „Potrivit art. 5 din Legea cu privire la petiționare, petiția se depune în scris sau în formă electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Petiția în formă electronică trebuie să corespundă cerințelor față de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislația în vigoare”, se mai arată în răspunsul CSJ.

De asemenea, potrivit răspunsului Curții, petițiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele și domiciliul. Petițiile în formă electronică conțin informații privind numele, prenumele, domiciliul și adresa electronică a petiționarului. Petițiile ce nu întrunesc condițiile prevăzute la alineatul (l) se consideră anonime și nu se examinează.

Experții contactați de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice califică răspunsul CSJ drept o încălcare gravă a legilației 

Avocata Tatiana Puiu este de părerea că persoana responsabilă de răspunsul dat de CSJ trebuie să fie atrasă la răspundere contravențională.

„Dacă analizăm răspunsul Curții Supreme de Justiție per ansamblu este regretabil și în afara oricăror critici. Este o încălcare a Legii privind accesul la informație, iar executorul, care nemijlocit a formulat acest răspuns, este pasibil de răspundere contravențională. E o aberație. În primul rând, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, la care fac trimitere reprezentanții CSJ în răspunsul lor, nu mai există. În al doilea rând, nu-mi este clar cum Curtea Supremă de Justiție, instituția responsabilă de generalizarea practicii judiciare în cauzele privind accesul la informație, poate să elibereze un astfel de răspuns prin care într-un fel încurajează ca solicitările de informație să fie catalogate ca petiții, or această problemă demult a fost semnalată de jurnaliști și de societatea civilă, iar în prezent se discută și elaborarea unor amendamente legislative pentru a nu fi confundate solicitările cu petițiile. Eu îmi exprim speranța că acest răspuns nu este legat de schimbarea managementului  la  CSJ”, ne-a declarat Tatiana Puiu.

Stela Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, afirmă că CSJ tratează eronat cererea de acces la informații, catalogând-o drept petiție.

„Legea privind accesul la informații reglementează raporturile dintre furnizorul de informaţii şi persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare şi realizare a dreptului constituţional de acces la informaţie. Astfel, conform prevederilor art. 11 din Legea privind accesul la informație: „(1) Furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele care îi revin, este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la informaţie”. Mai mult, art. 12 din legea nominalizată prevede că, „(1) Informaţiile oficiale vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în baza unei cereri scrise sau verbale, iar (2) Cererea scrisă va conţine: a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia); b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate; c) date de identificare ale solicitantului”. Totodată, la cererea solicitantului, una din modalitățile accesului la informaţiile de interes public, prevăzută de art. 13 lit. e) din aceeași lege, o constituie expedierea prin poştă (inclusiv poşta electronică) a copiei de pe document, informaţie (de pe unele părţi ale acestora) etc. În practică, se atestă deseori asemenea confuzii dintre solicitările de informații de interes public, care trebuie soluționate conform Legii privind accesul la informații, cu petițiile care urmează a fi soluționate potrivit Legii cu privire la petiționare”, susține experta.

Stela Pavlov precizează că Grupul de Lucru privind modernizarea legislației mass-media a elaborat un proiect de lege în care a propus modificarea Legii cu privire la petiționare. Amendamentele propuse la legea respectivă vin să excludă orice confuzie dintre cererile de acces la informație și petiţii. Modificările înaintate presupun excluderea situațiilor în care cererile de acces la informație erau examinate în termen de până la 30 de zile lucrătoare (care, în fapt, constituie circa 45 de zile calendaristice), precum și tratarea eronată a cererilor de acces la informație de a fi semnate olograf și expediate prin poștă, menționează Stela Pavlov.