Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a calificat drept atentat la independența justiției proiectul de lege care prevede retragerea unor garanții sociale ale judecătorilor și și-a exprimat dezacordul total cu acțiunile întreprinse de Guvern, după ce recent Executivul a avizat pozitiv proiectul de lege respectiv.

Într-un comunicat de presă CSM accentuează că independența financiară a judecătorilor, care include veniturile, indemnizațiile, pensiile și salariile obținute prin efectul adoptării Legii nr.544 cu privire la statutul judecătorului, este unul din pilonii esențiali ai independenței justiției.

„Principiul constituțional al independenței judecătorului nu poate fi restrâns implicând o serie de garanții, cum ar fi: statutul (condițiile de acces, procedura de numire, garanții solide care să asigure transparența procedurilor prin care sunt numiți judecătorii, promovarea și transferul, suspendarea și încetarea funcției), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanțiile financiare, independența administrativă, precum și independența puterii judecătorești față de celelalte puteri în stat. Este indubitabil faptul că independența justiției include securitatea financiară a judecătorilor, care presupune și asigurarea unei garanții sociale cum este pensia specială a judecătorilor”, consideră membrii CSM.

Aceștia sunt de părere că, „adoptând astfel de proiecte de legi Guvernul ignorează problemele grave de personal şi de infrastructură cu care se confruntă instanțele de la toate gradele de jurisdicție din țară, diminuând considerabil rolul justiției într-un stat democratic, scopul urmărit fiind de a scăpa de judecătorii incomozi guvernării”.

Membrii CSM regretă că proiectul de lege nu a fost propus spre avizare Consiliului și corpului judecătoresc.

Modificările cadrului legal privind condițiile și mărimea pensiei speciale a magistraților, vin în contradicție cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, care  stabilește că principiul independenței justiției apără pensia specială a judecătorilor, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Înalta Curte nu odată a accentuat că instituirea pensiei speciale a judecătorilor, nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să li se supună.

Acest statut special, stabilit prin legi, este unul sever și restrictiv, impunând magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, judecătorilor fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere menţinerea unui nivel de viaţă cât mai stabil. Elementele care diferenţiază regimul de pensionare al magistraţilor, de regimul general al pensiilor, asigură un tratament juridic specific, pensia specială a magistraților, fiind instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură.

Proiectul de lege avizat pozitiv de Guvern la 25 martie presupune ajustarea relativă a condiţiilor de pensionare ale judecătorilor cu condiţiile aplicate în cadrul sistemului public de pensii, menţinând caracterul special al pensiilor judecătorilor. Astfel, se propune majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor, începând cu vârsta de 50 de ani și șase luni până la atingerea vârstei standard de pensionare de 63 de ani. Totodată, proiectul propune abrogarea prevederilor care stabilesc dreptul judecătorului demisionat sau pensionat la plata unei indemnizații unice de concediere egale cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.