Viteza excesivă, drumurile proaste, mașinile vechi, lipsa controlului statului asupra importului de autovehicule avariate și a controlului asupra stațiilor de reparație a acestora – acestea sunt doar o parte dintre cauzele care au făcut din Moldova țara cu o rată a accidentelor peste media tuturor țărilor UE conform unui raport al Avocatului Poporului, Ceslav Panico.

În 2022, Republica Moldova înregistra unul dintre cei mai ridicați indicatori de mortalitate în accidente rutiere în comparație cu țările membre ale UE - 83 de decese la un milion de locuitori - , fiind depășită doar de România. În acest context, Avocatul Poporului Ceslav Panico s-a sesizat pe parcursul anului 2023 în mai multe cazuri privind accidentele rutiere grave și a inițiat o analiză sistemică a problemei, din perspectiva respectării și protecției dreptul la viață, sănătate, siguranță și securitate în traficul rutier.

Astfel, în perioada septembrie 2023 – mai 2024 a fost elaborat un Raport tematic complex „Dreptul la Viață, Sănătate, Siguranță și Securitate în Traficul Rutier”. Scopul acestui raport a fost să identifice cauzele și problemele sistemice care contribuie la accidentele rutiere și cum acestea afectează viața, sănătatea, siguranța și securitatea persoanelor în trafic.

Analiza situației existente

În ce privește calitatea drumurilor, Republica Moldova ocupă în 2024 ultimul loc dintre țările europene, cu doar 2,6 puncte (comparativ cu 6,4 pentru Țările de Jos – cea mai bine clasată țară europeană). Raportate la suta de mii de locuitori, indicatorii relevă o situație oarecum diferită pentru perioada anilor 2018-2022.

Astfel, se menține o dinamică pozitivă în privința numărului deceselor: rata deceselor a scăzut cu 17%, de la 10,0 decese la o sută de mii de locuitori până la 8,3 decese; și în raport cu numărul de autovehicule s-a înregistrat o dinamică pozitivă a ratei deceselor, de la 30,8 decese la o sută de mii de autovehicule în anul 2018 – la 18,5 decese în anul 2022. S-a redus cu circa 7% rata de accidente – de la 95,7 la 88,8 la suta de mii de locuitori și cu 13% rata persoanelor traumatizate – de la 114,1 la 99,3 traumatizați la suta de mii de locuitori.

Viteza excesivă a fost principala cauză pentru accidentele rutiere și decesele rezultate din acestea. Ponderea acestei cauze a crescut constant din 2018 până în 2022, de la aproape 26% la 35,5% în totalul accidentelor și de la 47% la aproape 53% din totalul deceselor. Această constatare a autorului se bazează pe datele statistice inițiale ale Poliției.

O altă problemă o constituie creșterea numărului de copii implicați în accidentele rutiere – de la 371 în 2018 la 480 în 2022 (+29%), în special, raportat la suta de mii de copii (+39%) de la 61,6 copii în 2018, la 85,8 în 2022. Prin urmare, rata accidentelor în Republica Moldova se situează peste media tuturor țărilor UE, fiind triplă față de cea din țări precum Regatul Țărilor de Jos sau Germania și de 5 ori mai mare ca în Suedia sau Norvegia – țări cu cele mai mici rate de deces din lume în anul 2022.

Cu risc sporit de producerea accidentelor rutiere și consecințele acestora s-a dovedit a fi șoseaua Chișinău – Orhei – Bălți, care în anul 2022 a înregistrat 61 de accidente soldate cu 51 de persoane decedate și 79 de persoane traumatizate.

Lipsa unei strategii naționale pentru siguranță rutieră

Republica Moldova nu dispune de o strategie națională pentru siguranță rutieră, iar Legea privind siguranța traficului rutier este depășită și nu mai corespunde cerințelor actuale. În acest sens, se impune elaborarea unui nou cadru legal, cu stabilirea exhaustivă a scopului și obiectivelor de abordare a erorii umane în trafic prin partajarea clară a responsabilităților sistemice, pornind de la o nouă Strategie Națională pentru Siguranță Rutieră 2025-2030.

Nu există o instituție distinctă care ar avea mandat și atribuții strategice privind siguranța și securitatea rutieră. Existența unei astfel de autorități este o nouă abordare strategică, cu principii sistemice, care trebuie gestionată centralizat, în mare parte sub aspect de analiză și monitorizare a evoluției, printr-o autoritate competentă (agenție directoare de siguranță în transporturi), care poate prelua și funcții de monitorizare a activității școlilor auto, proceduri de siguranță a infrastructurii rutiere, analize de siguranță rutieră, cadru legal, etc

Necesitatea integrării și aplicării unui Concept de Sistem de cerințe de siguranță rutieră ”Safe System – Vision Zero”, care ar cuprinde un sistem complex de colectare și analize de date

Republica Moldova nu aplică sistemul de cerințe de siguranță rutieră ”Safe System – Vision Zero”. Similar sistemelor – ”Vizion Zero” a Suediei, strategiei de siguranță durabilă a Regatului Țărilor de Jos sau a sistemului internațional ”Safe System” .

Conceptul ”Safe System – Vision Zero” stabilește că accidentele rutiere se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv.

Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane.

Scopul „Sistemului sigur” pe termen lung este eliminarea deceselor și a rănirilor grave pe drumuri. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și stă la baza Deceniului de acțiune al ONU pentru siguranța rutieră. În acest sens, obiectivul cheie al abordării de ”Sistem Sigur” este reducerea deceselor și a rănirilor grave printr-o proiectare a infrastructurii rutiere, care să fie adaptată la erorile oamenilor și adaptată la toleranța corpului uman la răniri. Abordarea de Sistem sigur se adresează siguranței tuturor utilizatorilor drumului, inclusiv a celor care merg pe jos, merg cu bicicleta, conduc, circulă în tranzit și călătoresc prin alte moduri.

Educarea și conștientizarea siguranței rutiere

Poliția este antrenată plenipotențiar și cu succes privind educarea și conștientizarea siguranței rutiere (prevenirea primară). Chiar dacă la nivelul învățământului primar, MAI, MEC și organizațiile necomerciale de profil au obținut rezultate foarte bune cu acțiuni de educație și conștientizare a siguranței rutiere printre copii, este evidentă o lipsă a unor politici și finanțare de stat, cu obiective bine fixate și măsurabile în timp.

Astfel, Ombudsmanul încurajează desfășurarea în continuare a activităților de conștientizare a siguranței rutiere în școli. Totodată, aceste acțiuni trebuie să fie susținute de un angajament ferm din partea MEC, care ar trebui să solicite și să aloce  resurse financiare pentru educație și conștientizarea siguranței printre copii

Siguranța pietonilor și a copiilor implicați în accidentele rutiere

Accidentările pietonillr sunt cele mai frecvente tipuri de accidente rutiere de pe rețeaua de drumuri publice, cu o pondere de 35% din total, iar mortalitate constituie 36% din total.

Republica Moldova este una din țările cu cele mai periculoase drumuri/străzi pentru pietoni, pe lângă Ucraina, România și Lituania. În acest sens, Republica Moldova înregistrează de trei ori mai multe decese a copiilor în accidente rutiere decât media europeană, ca rată din numărul total al deceselor.

O altă problemă o constituie creșterea numărului de copii implicați în accidentele rutiere – de la 371 în 2018, la 480 în 2022 (+29%), în special, raportat la suta de mii de copii (+39%) de la 61,6 copii în 2018, la 85,8 în 2022. Republica Moldova înregistrează de trei ori mai multe decese a copiilor în accidente rutiere decât media Europeană, ca rată din numărul total al deceselor.

Procesul de pregătire și examinare pentru obținerea permisului de conducere

Ministerul Educației ar trebui să elaboreze și implementeze un plan de acțiuni pentru activități de îmbunătățire a siguranței rutiere în sistemul educațional primar și să acceseze un proiect internațional de evaluare a sistemului de pregătire al conducătorilor auto.

Astfel, există mai mult probleme sistemice: a) O autoritate competentă, care să aibă funcții diverse de monitorizare al activității școlilor auto, inclusiv, de suspendare a activității, dacă este necesar, ar trebui desemnată; b) Sistemul de pregătire este unul învechit și necesită a fi îmbunătățit; c)Rata mică de susținere a probei practice demonstrează defecțiuni majore în procesul de pregătire (insuficiența orelor practice și individualizarea pregătirii practice prin instructori autorizați și majorarea numărului de ore practice în detrimentul celor teoretice); c) Introducerea testării de comportament, ca o condiție de admitere la pregătirea pentru obținerea permisului de conducere (comportamentul agresiv); d)Problema corupției din sistemul de examinare pentru obținerea permisului de conducere (calitatea examinatorilor și pregătirea acestora); e) Lipsa de evaluatori și competența lor, dar și procesul netransparent și îndelungat de evaluare de către ANACEC. Mecanismul de acreditare este unul foarte greoi și neeficient.

Chiar dacă procesul de examinare pentru obținerea permisului de conducere este unul euroconform, există probleme sistemice, care creează deficiențe și care se recomandă a fi abordate:

1) Pregătirea inițială și periodică a conducătorilor auto este una învechită și necesită o evaluare internațională, având în vedere că cele locale nu au avut un rezultat pe măsură.

2) Axarea pe pregătirea teoretică trebuie înlocuită cu paritate, orientată spre îndemânarea practică, iar din procesul de studii trebuie înlăturate subiectele învechite și neactuale; 2) în ultimii ani au apărut tipuri noi de vehicule pe două roți, iar circulația pe biciclete (trotinete) nu mai e identificată doar ca circulație pe trotuare și piste securizate; 3) agresivitatea în conducere a luat amploare în ultimii ani, iar sistemul de admitere în trafic nu este adaptat la verificarea aspectelor de comportament (test de comportament, mai puțin psihiatric), astfel cum prevede Directiva 2008/126/CE.

Pe moment, în Republica Moldova activează 71 de unități de formare, dintre care o bună parte din acestea au avut ca promovare a examenului pentru obținerea permisului de conducere până la 10 persoane pe an. Diferitele condiții de examinare de la centru la centru (calitate și dotare), dar cu aceeași finalitate, este o altă problemă atestată de experți în cadrul Raportului tematic.

Problema alcoolul la volan

Conducătorii auto depistați cu grad minim de ebrietate, pasibili de răspundere contravențională, au înregistrat următoarele cifre: în 2020 – 1.411 conducători auto, în 2021 – 1404, iar în 2022 – 1.783. Chiar dacă programul probațional antialcoolic și antidrog este frecventat în fiecare an de un număr tot mai mare de conducători auto, având un impact pozitiv asupra reducerii ratei de recidivă în conducerea sub influența alcoolului sau substanțelor psihoactive și contribuind la creșterea siguranței în trafic, este necesară o analiză minuțioasă și o evaluare dedicată.

Aceasta include preluarea bunelor practici și modelelor eficiente din alte state. Este esențială evaluarea impactului și îmbunătățirea mecanismului de probațiune pe toate nivelele.

Eficiența serviciului 112

Implementarea serviciului 112 și a Serviciului de intervenții în caz de accidente (catastrofe) pe trasee auto (MAI), care include și servicii de prim ajutor medical (MS), a creat premisele necesare pentru furnizarea unor servicii medicale de urgență, reanimare și descarcerare la locul accidentelor rutiere de o calitate înaltă.

Reducerea numărului de decese în accidentele rutiere din ultimii ani se datorează în mare parte acestui serviciu. Eforturile și angajamentul statului în acest domeniu merită apreciate și încurajate pentru continuarea îmbunătățirilor și sprijinirea acestui mecanism vital.

Identificarea sectoarelor periculoase ale infrastructurii rutiere

În ce privește calitatea drumurilor, Republica Moldova ocupă în 2024  ultimul loc din țările europene, cu doar 2,6 puncte (în comparație cu 6,4 puncte pentru Țările de Jos, țara europeană cu cea mai bună clasare în acest domeniu).

În conformitate cu constatările Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Republica Moldova se confruntă cu un deficit major în asigurarea unei infrastructuri de transport moderne, sigure și eficiente.

O evaluare recentă a stării drumurilor publice naționale arată o înrăutățire a situației. Procentul drumurilor publice evaluate ca fiind „excelente” și „bune” a scăzut de la 36,8% în 2015 la 30% în 2020, în timp ce procentul drumurilor evaluate ca fiind „rele” și „foarte rele” a crescut de la 25,4% la 46,8% din totalul drumurilor.

Circa 72% din numărul total de accidente rutiere au loc pe infrastructura rutieră urbană (orașe, sate). Circa 51% din aceste accidente au loc în interiorul zonelor urbane, care au provocat decesul a 30 de persoane (14% din total), iar pe de altă parte, 21% din totalul accidentelor rutiere, care au avut loc în zonele locuite rurale (sate), au provocat decesul a 56 de persoane (25%).

Prin Legea 350/2023, Parlamentul a aprobat procedurile de gestionare a siguranței infrastructurii rutiere. În conformitate cu cele menționate în Nota autorului 6.1, există o definiție de determinarea a „punctelor negre” (sectoare cu o frecvență sporită a accidentelor rutiere), dar nu și o metodologie de investigare, evaluare, analiză și monitorizare, care este o responsabilitate a administratorului de drum public.

Inspecția tehnică anuală, lipsa controlului statului asupra importului de autovehicule avariate și a controlului asupra stațiilor de reparație a acestora

Doar circa 57% din numărul total de vehicule înmatriculate sunt supuse inspecției tehnice anuale, ce ridică semne de întrebare asupra stării tehnice a flotei de autovehicule, dar și a numărului acestora. Doar circa 57% din un număr de 1.232.515 vehicule au fost supuse inspecției tehnice periodice în 2023.

Reglementarea serviciilor de reparație a autovehiculelor este rudimentară, iar accesul la date aferente activității acestor entități nu a fost obținut. Statul nu reglementează și nu controlează importul de autovehicule avariate și a pieselor de schimb uzate.

Lipsa unui control sistemic al statului asupra stațiilor de reparații în ceea ce privește originea daunelor și avariilor, care reprezintă un pericol de ascundere a accidentelor rutiere și consecințelor acestora, având în vedere că multe dintre aceste daune sunt rezultatul deteriorării mobilierului și echipamentului rutier care aparțin statului.

Acest tip de accidente, în mare parte, nu sunt declarate. În acest sens, este necesară o mai bună reglementare și monitorizare a serviciilor de reparație a autovehiculelor pentru a preveni astfel de practici și a asigura transparența în domeniul siguranței rutiere.

Scăderea calității infrastructurii este însoțită și de o creștere a vârstei medii a mijloacelor de transport, cu consecințe nefaste atât pentru confortul și siguranța oamenilor, cât și pentru calitatea mediului. Registrul de Stat al Transporturilor relevă creșterea ponderii autovehiculelor cu vârsta de peste zece ani de la 68,5% în 2014 la 80% în 2021.

Monitorizarea și fixarea încălcărilor din circulația rutieră și-au arătat eficiența

Monitorizarea video pentru detectarea încălcărilor în circulația rutieră, atât staționară, cât și mobilă, este eficientă, în special în controlul vitezei de circulație prin aplicarea controlului vitezei medii în zonele urbane. În acest sens, ar trebui să se dezvolte sisteme de monitorizare extinsă în zonele urbane pe distanțe mai lungi, folosind controlul vitezei medii (staționar). De asemenea, este necesară o implementare mai activă a controlului în trafic cu echipamente pentru detectarea încălcărilor rutiere pe autovehiculele poliției (nesemnalizate vizual și sonor). Implementarea unui astfel de mecanism legal ar trebui să fie în conformitate cu respectarea drepturilor omului.