Reforma justiției, politicile anticorupție la nivel local și național, corupția în sectorul privat, protecția avertizorilor de integritate, precum și alte subiecte conexe au fost discutate joi, în cadrul Clubului jurnaliștilor de investigație, fondat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM). Jurnaliștii CIJM i-au provocat pe participanți să-și asume rolul de funcționari de rang înalt și să expună viziunea lor asupra modalităților prin care s-ar putea eradica sau cel puțin diminua corupția. 

În cadrul dialogului, experții au subliniat faptul că, deși baza normativă anticorupție este una foarte bună, autoritățile sunt lente în implementarea acesteia. Respectiv, societatea civilă își asumă rolul de catalizator al schimbării, pe care cetățenii Republicii Moldova o așteaptă. 

Viorel Pârvan, Asociația obștească Centrul de Analiză și Prevenirea Corupției

„Cred că primul pas pe care autoritățile ar trebui să-l facă este implementarea efectivă a documentelor și politicilor deja existente. Avem un cadru normativ foarte vast în domeniul integrității, cu legi noi și clare. Recent, a fost adoptată și Strategia Națională Anticorupție, un plan cu acțiuni concrete, termene și responsabilități bine definite. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o problemă majoră: se creează planuri, dar nu se duc până la capăt. Dacă aceste planuri ar fi implementate în totalitate, cu siguranță lucrurile s-ar îndrepta în direcția corectă.

Un alt sfat ar fi ca autoritățile naționale să țină cont de reacțiile și feedback-ul venit din partea societății, mass-media din teritoriu și mediului de afaceri, care interacționează zilnic și, adesea, se confruntă direct cu fenomenul corupției. Există investigații jurnalistice, sondaje naționale, rapoarte și studii care indică clar unde ar trebui intervenit pentru a reduce acest flagel, fie că e vorba de achizițiile publice, controlul de stat asupra agenților economici sau interacțiunea cu autoritățile în emiterea documentelor și actelor permisive.

În acest context, este esențial să subliniem importanța transparenței, care merge mână în mână cu integritatea și acțiunile anticorupție. Când există deschidere în toate acțiunile, când se asigură accesul tuturor la informații despre luarea deciziilor sau desfășurarea anumitor activități, și când oricine poate contribui cu idei valoroase, cu siguranță spațiul pentru corupție va fi mult mai restrâns”.

Vitalie Ponomariov, director executiv la asociația Ecou, membru al Consiliului local de transparență, Cahul

„Este esențială asigurarea transparenței și integrității funcționarilor publici și aleșilor locali, precum și implementarea unor politici de integritate și anticorupție la nivelul administrației publice locale (APL). După alegeri, este crucial să existe voință politică pentru schimbări, inclusiv la nivel local, astfel încât autoritățile să elaboreze și să aplice aceste politici. Îmi dau seama că acest lucru nu intră direct în competența președintelui Republicii Moldova, dar, prin recomandări și activități în care să fie invitați reprezentanții APL din nivelurile 1 și 2 — cum ar fi mese rotunde — se pot sugera politici locale de integritate și anticorupție. Este important ca aceste planuri să fie nu doar formulate, ci și implementate în mod real, să fie funcționale, nu simple documente care rămân pe hârtie.

La nivel național, trebuie create mecanisme eficiente pentru aplicarea legislației privind integritatea și anticorupția, conform prevederilor legale. Avem o legislație bună în acest sens, însă mecanismele de implementare sunt ineficiente din diverse cauze, inclusiv din cauza factorului uman implicat atât în APL, cât și în administrația centrală. Alte probleme sunt legate de salarizare, condițiile de muncă și cultura anticorupție și de integritate a celor care ocupă funcții publice. Prin urmare, este necesar să existe un filtru mai riguros pentru angajarea funcționarilor publici, mai ales în domeniile cheie.

Pentru mine, este deosebit de important ca educația, ocrotirea sănătății, siguranța alimentelor și domeniul justiției să fie prioritare. Dacă vom avea un mecanism eficient de aplicare a legii și un sistem transparent de angajare a funcționarilor publici, dacă vom dezvolta o cultură anticorupție și vom promova integritatea prin campanii de informare, conștientizare și advocacy, atunci, cu siguranță, vom vedea schimbări. Aceste schimbări pot fi sprijinite inclusiv de viitorul președinte al Republicii Moldova, care poate lansa inițiative ce reunesc la mese rotunde și ședințe extinse actorii-cheie de la nivel național și local, pentru a găsi soluții eficiente de aplicare a legii în Republica Moldova”.

Lilia Ioniță, director de program la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

„Sfatul meu pentru guvernare este să nu mai inventeze alte instrumente de prevenire și combatere a corupției, deoarece deja avem un surplus de astfel de mecanisme. Important este să se concentreze pe aplicarea celor existente și să evalueze raportul cost-eficiență al instituțiilor anticorupție pe care le avem acum. Se alocă sume semnificative pentru întreținerea acestor autorități, însă rezultatele finale — numărul de dosare finalizate, persoane sancționate, averi nejustificate sau ilegale confiscate — sunt aproape inexistente.

Următoarea guvernare ar trebui, într-adevăr, să se concentreze pe recuperarea a tot ceea ce a fost dobândit prin mijloace corupte. Legea este scrisă și trebuie aplicată. Fiecare ar trebui să-și facă munca onest și cinstit, așa cum prevede legea, fără a încerca să găsească tot felul de scăpări sau tertipuri. Din păcate, când vine vorba de aplicarea legii, apar tot felul de "filologi" care caută înțelesuri ascunse în prevederile legale, ceea ce este, din punctul meu de vedere, complet neavenit”.

Dumitru Moruz, membr al Consiliului local de transparență, Cahul

„Noi ne ocupăm de monitorizarea autorităților locale și a modului în care se adoptă deciziile la nivel local. Pentru mine, și pentru mulți cetățeni cu care interacționez, fenomenul corupției este strâns legat de încrederea în instituțiile statului. Da, cred că aceste două aspecte sunt profund interconectate: cu cât încrederea în instituțiile statului este mai scăzută, cu atât crește tentația de a corupe și de a fi corupt.

Pentru că, să fim sinceri, corupția este un fenomen socio-cultural. În acest sens, pentru mine, lupta împotriva corupției și pentru transparența decizională este, de fapt, o luptă pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Dacă reușim să recâștigăm această încredere, tot mai mulți cetățeni vor adopta o abordare transparentă și onestă, ceea ce, în final, va aduce beneficii pentru toată lumea. Într-o societate în care prevalează legalitatea și încrederea în instituțiile statului, fiecare are de câștigat”.

Mihai Creangă, consilier local, Gotești, Cantemir, antreprenor

„În lupta împotriva corupției și prevenirea acesteia, un aspect esențial este aplicarea corectă a legilor. Deși unele dintre ele sunt foarte bine formulate și de o calitate înaltă, nu vedem, din păcate, o implementare riguroasă și o sancționare fermă conform legislației în vigoare. În anumite instituții ar trebui impus un control mult mai strict, cu interdicția clară a revenirii în sistem a persoanelor corupte. Aceste persoane ar trebui izolate complet, nu doar din instituțiile publice, ci și din cele private, deoarece deseori acestea se mută în mediul privat și își continuă practicile prin intermediari, folosindu-se de relațiile pe care le-au construit.

O soluție eficientă ar fi crearea unei liste negre pentru astfel de indivizi, în special pentru cei prinși în flagrant. Însă, un alt obstacol major este faptul că dosarele penale, urmărirea penală și procesele durează ani de zile până ajung la o finalitate. Între timp, acești oameni continuă să lucreze și să aducă prejudicii instituțiilor în care activează.

Pe de altă parte, procesul de integrare europeană impune o agendă amplă de reforme, dar este clar că avem mult de lucru la nivel de societate. Este nevoie de instruiri, de prevenire, de cultivarea unei mentalități în care oamenii să înțeleagă că se poate trăi și fără corupție. Totodată, este important ca societatea să fie informată despre salariile funcționarilor publici, care au crescut semnificativ în ultimii ani. Mulți oameni încă percep situația prin prisma unei mentalități vechi, crezând că salariile funcționarilor sunt mici, și astfel justifică actele de corupție ale acestora. Însă, cu salarii motivante, acești funcționari ar trebui să fie mai temători în fața corupției.

Este esențial ca publicul să cunoască cazurile de corupție descoperite în flagrant și să vadă exemple de pedepse aspre, aplicate conform literei legii. Aceste exemple ar putea servi drept semnal pentru ceilalți din sistem că este timpul să se schimbe. 

O altă idee ar fi ca instituții precum SIS să nu fie folosit ca instrument politic, ci să funcționeze ca organ independent, care sancționează ferm actele de corupție, indiferent de nivelul celor implicați. De asemenea, este crucial ca liderii politici să nu se limiteze doar la comunicarea externă, ci să viziteze mai des regiunile țării, pentru a discuta direct cu oamenii. Corupția este adesea asociată cu cei care dețin puterea, cu angajații din instituțiile de conducere. Președintele, în calitate de manager al țării, ar trebui să combine aceste două dimensiuni — internă și externă — pentru a crea o imagine echilibrată și o relație mai apropiată cu cetățenii”.

Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Susținem mass-media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de ERIM și CU SENS. Conținutul subiectului și opiniile expuse aparțin, exclusiv, autorilor.