Experții constată o tendință abuzivă de secretizare a informației de către autorități sub pretextul secretului de stat și a secretului comercial. Potrivit reprezentanților asociației Juriști pentru Drepturile Omului, legislația națională încurajează secretizarea actelor oficiale. Astăzi, până și componența Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de stat este secretă, iar procedurile după care sunt secretizate actele oficiale este necunoscută publicului larg. Pentru a oferi mai multă transparență procesului de secretizare și desecretizare a documentelor oficiale, experții asociației au elaborat un set de recomandări adresate Guvernului și Serviciului de Informații și Securitate. Acestea au fost prezentat în cadrul unui club de presă organizat în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Potrivit Stelei Pavlov, expert al asociației Juriști pentru Drepturile Omului, este imperios necesar să fie instituită obligația de a declara motivele pentru secretizarea informaţiei, prin adoptarea unei decizii scrise care să servească motiv pentru refuzul de a divulga informațiile solicitate.

„Prevederile legale dictează că atunci când informaţia este secretizată trebuie inclusă o declaraţie care justifică necesitatea secretizării la acel nivel şi pentru acea durată. Este încurajată oferirea unei declaraţii care să justifice fiecare decizie de secretizare, deoarece aceasta determină funcţionarii de stat să acorde atenţie prejudiciului specific care ar rezulta din divulgare şi facilitează procesul de desecretizare şi divulgare a informației”, a explicat Pavlov.

O condiție importantă este oferirea accesului pentru publicul larg la nomenclatoarele departamentale și interdepartamentale prin desecretizarea acestora. Experta consideră că publicul trebuie să aibă acces la listele privind categoriile de informaţii, pentru a ști măcar că există astfel de informații. Secretizarea acestora face ca legea să nu fie „accesibilă persoanei”, iar publicul larg nu poată şti care sunt categoriile de informaţii exceptate de la liberul acces garantat de lege.

De asemenea, cred experții, Comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat trebuie să publice anual lista detaliată a tuturor documentelor secretizate deținute de autorități și persoane juridice, cu excepția celor cu caracter excepțional. Chiar dacă anumite documente sunt secete, publicul larg trebuie să știe despre existența lor și care este terenul pentru care aceste documente au fost secretizate pentru a putea cere acces la ele după expirarea termenului de atribuire a documentului la categoria celor secrete.

În cazul în care o persoană a cerut acces la un document care la momentul solicitării informației era atribuit la categoria celor secrete, experții asociației Juriști pentru Drepturile Omului cred că, în momentul în care acest documentul este scos de sub parafa „secret”, autoritatea responsabilă trebui să ofere cetățeanului acces la document.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea reprezentanților societății civile ține de secretizarea unor informații pe un termen nelimitat. „Cadrul legal trebuie completat cu prevederi clare și comprehensive în partea ce ține de prelungirea termenului de secretizare maxim, în condițiile unei noi decizii de a restricţiona accesul cu stabilirea unui nou termen concret de secretizare și enumerarea exhaustivă a informațiilor ce pot fi secretizate în mod excepțional. Legislația națională prevede un termen maxim de 25 de ani pentru secretizarea unei informații, cu toate acestea cadrul legal național prevede un termen de secretizare nelimitat pentru anumite informații (informaţiile despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organe ce desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii).

Alte recomandări făcute de experți țin de introducerea unor prevederi care ar obliga autorităţile publice de a identifica activ şi de a analiza oportunitatea desecretizării cu prioritate a informaţiilor de interes public din domeniul securităţii naţionale, introducerea unor termene restrânse pentru furnizarea informațiilor în regim de urgență atunci când situația o cere, accelerarea procesului de elaborare și adoptare a proiectului legii speciale privind avertizorii de integritate, care urmează să protejeze avertizorii de integritate care sesizează mass-media în privința unor informații, chiar secretizate, care arată activităţi ilicite.  Cadrul legal existent nu conține o lege specială dedicată avertizării de integritate și nici asigurării protecției avertizorilor în sectorul public și cel privat.

„Neasigurarea protecției corespunzătoare avertizorilor de integritate constituie o problemă constantă identificată de către organismele internaționale în evaluarea legislației naționale.  GRECO în ciclul al II-lea de evaluare recomandă de a introduce reguli clare ce ar favoriza semnalarea de către orice agent public a cazurilor de corupție, de a stabili o protecție corespunzătoare denunțătorilor („persoanelor ce dau alarma”), de a reexamina modul de investigare a semnalelor de corupție din cadrul administrației publice, cu scopul de a asigura aplicarea rapidă a procedurilor corespunzătoare. Trebuie să menționăm că, la etapa actuală, se află în proces de elaborare la CNA un proiect de lege privind avertizorii de integritate care urmează să elimine toate lacunele existente la moment în acest domeniu”, a precizat Stela Pavlov.

În cadrul clubului de presă, expertul Arcadie Barbăroșie a atras atenția asupra faptului că în R. Moldova până și componența Comisiei Interdepartamentale pentru protecția secretului de stat și procedura de secretizare a informației reprezintă secrete.

„Este anormal. Aceste informații trebuie să fie deschise pentru ca cetățenii să aibă acces. Nu prea știu ce putem secretiza în Republica Moldova, în afara de secretul comercial. Nu știu dacă pot fi secretizate unele documente. Experiența de până acum a arătat că toate documentele secretizate au caracter politic, nu de secret de stat”, a explicat Barbăroșie, precizând că susține recomandările asociației Juriștii pentru Drepturile Omului.

Asociația urmează să expedieze documentul cu recomandări ministrul Justiției, SIS, Comisiei interdepartamentale și Parlamentului.