Ministerul Justiţiei şi-a propus să consolideze sistemul judecătoresc printr-un proiect de lege adoptat, la 7 noiembrie, de Guvern. Mai multe dintre prevederile incluse în acest document se lăsau aşteptate. Chiar şi aşa, experţi de la Centrul de Resurse Juridice care au analizat proiectul susţin că acesta conţine şi prevederi discutabile. 

Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii vor fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcție a judecătorilor de către președintele țării după primii cinci ani de activitate. De asemenea, judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi numiți de către şeful statului, și nu de către Parlament, cum este în prezent. În document se mai arată că numirea și promovarea magistraţilor trebuie să fie transparentă și în bază de merit. „Aceste modificări pot avea efecte benefice asupra independenței judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credință de autorități. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcției (imunitatea funcțională), instituție care acum nu există în Constituție (judecătorii totuși beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului)”, se arată în analiza CRJM. 

Proiectul mai prevede că din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor face parte doar judecători și reprezentanți ai societății civile, iar ministrul Justiției, procurorul general și președintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de şase ani față de patru ani, cum este în prezent și nimeni nu va putea deține consecutiv două mandate. Juriştii subliniază că în prezent o astfel de interdicție nu există. „Aceste prevederi sunt de natură să sporească independența CSM. Proiectul totuși nu prevede expres câți membri va avea CSM, câți din ei vor fi judecători și câți vor fi reprezentanți ai societății civile, precum și cine va numi reprezentanții societății civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislația care reglementează componența CSM. Proiectul mai prevede că CSM este garantul independenței autorității judecătorești și că acesta își exercită atribuțiile în mod direct, sau prin intermediul organelor sale specializate (colegiile de selecție, evaluare a performanțelor și cel disciplinar al judecătorilor)”, scriu juriştii Centrului de Resurse Juridice.

Potrivit lor, proiectul include și unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiți de către Parlament, este exclusă și cerința pentru candidații la această funcție de a avea o vechime în funcție de judecător de cel puțin zece ani. „Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiți juriștii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocați), inițiativă lansată în 2015 de președintele Curții Supreme de Justiție și criticată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și judecători. CRJM a recomandat menținerea în Constituție a condiției de zece ani de experiență pentru a fi numit judecător la CSJ”, amintesc experţii. 

Aceştia subliniază că, deşi proiectul exclude reconfirmarea în funcție a judecătorilor de către președintele țării, documentul nu clarifică ce se întâmplă cu judecătorii care au fost deja numiți în funcție pentru un mandat de cinci ani și care, până la modificarea Constituției, nu au fost reconfirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. 

CRJM susţine că acest proiect de lege este similar cu un proiect care a fost avizat pozitiv de către Curtea Constituțională în anul 2016. „Această modificare a Constituției a fost promisă de autorități partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, proiectul din 2016 nu a fost adoptat de Parlament în termenul prevăzut de Constituție (conform art. 143 din Constituție, modificarea Constituției poate avea loc în termen de un an de la prezentarea inițiativei în Parlament)”, notează juriştii. 

Pentru ca proiectul să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obțină avizul Curții Constituționale. Deputații pot modifica Constituția cu votul a 2/3 (67) din deputați.