Curtea Constituțională (CC) a examinat în cadrul ședinței de joi sesizarea depusă în vara anului 2019 de către ex-procurorul general interimar, Dumitru Robu, prin care acesta solicita interpretarea articolului 137 din Constituție și cerea explicații dacă noțiunile de inamovibilitate și independență permit urmărirea penală a judecătorilor Înaltei Curți. Magistrații au decis că judecătorii Curții Constituționale dispun de imunitate funcțională, fapt care presupune că aceștia nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile și opiniile exprimate în exercitarea funcției lor. Totuși, magistrații CC pot fi trași la răspundere penală pentru infracțiunile comise în cazurile în care nu au legătură cu înfăptuirea justiției constituționale, conform hotărârii CC. Experți în domeniul dreptului consideră că hotărârea Curții nu este clară și lasă loc de interpretări.

Potrivit hotărârii din 26 martie, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de imunitatea funcțională pentru voturile și opiniile exprimate și după expirarea mandatului acestora. Totodată, pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător al CC este necesar acordul prealabil al plenului CC și acesta nu poate fi percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, reținut, arestat, trimis în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea plenului CC.

În același timp, se arată în hotărâre, „Imunitatea protejează luarea deciziilor judecătorești în mod independent, fapt care presupune că un judecător nu poate fi pedepsit pentru opinia juridică sau pentru concluzia la care a ajuns în procesul de luare a deciziei. Totuși, judecătorul poate fi pedepsit dacă se demonstrează că acesta a comis o infracțiune, e.g. dacă a votat pentru soluția unei hotărâri în favoarea unei persoane de la care a luat mită. Judecătorul trebuie pedepsit pentru acte de corupție, spre exemplu dacă ia mită pentru soluționarea unui caz într-un anumit mod (i.e. primirea unui bun valoros în schimbul unui act oficial, fie acesta o hotărâre sau o decizie). În această situație, judecătorul nu este pedepsit pentru opinia juridică exprimată sub forma unei hotărâri judecătorești, ci pentru luarea de mită și pentru soluționarea cauzei în funcție de acea mită”.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că din hotărârea CC nu este clar dacă, atunci când nu poate fi dovedită luarea de mită sau aceasta nu a fost, judecătorii Constituțional pot răspunde penal. „Pentru deciziile abuzive din iunie 2019, foștii judecători ai Curții Constituționale pot răspunde penal? Din câte înțeleg, anume aceasta a fost întrebarea Procurorului General și el merită un răspuns clar la aceasta. În multe țări, judecătorii răspund penal pentru abuz, chiar dacă nu e dovedită fapta de corupție, așa cum a fost sugerat și de către Comisia de la Veneția”, a punctat expertul.

Precizăm că în decembrie 2019, Comisia de la Veneția a emis o opinie scurtă în care a concluzionat că magistrații Curții Constituționale beneficiază de imunitate funcțională, valabilă și după încheierea mandatului. În același timp, eșecurile intenționate ale judecătorilor CC ar trebui să conducă la pedepse, răspundere penală sau civilă în cazuri excepționale de abatere extremă de la principiile statului de drept și constituționalitate. 

În opinia Curții se menționează că sistemul judiciar nu trebuie să fie supus influențelor și amenințărilor. „Imunitatea funcțională pentru activitățile desfășurate de judecătorii CC în exercitarea funcțiilor judiciare pe durata mandatului lor continuă să se aplice acestor activități după ce mandatul judecătorului s-a încheiat. Acest lucru nu se aplică însă infracțiunilor obișnuite care au fost comise în timpul mandatului, care nu sunt acoperite de imunitatea funcțională”, potrivit opiniei Comisiei. Totodată, Comisia precizează că, atunci când un judecător al CC a comis o infracțiune, este de misiunea CC să decidă dacă reprezintă instituția care trebuie să aprobe inițierea procedurii penale împotriva unui judecător și care sunt condițiile care trebuie îndeplinite. „În ceea ce privește deciziile sau hotărârile CC, acestea sunt finale și examinarea lor ar trebui să fie o excepție și trebuie realizată chiar de Curtea Constituțională. A oferi această sarcină oricărei alte autorități publice ar compromite independența CC”, se arată în opinia Comisiei de la Veneția.

Amintim că între 7 și 9 iunie, magistrații Curții Constituționale au stabilit termenul limită de 90 de zile pentru investirea Guvernului la 7 iunie, 2019, au declarat neconstituționale deciziile Parlamentului de alegere a Zinaidei Greceanîi în funcția de speaker și investire a Guvernului în frunte cu Maia Sandu. Totodată, CC l-a suspendat din funcție pe Igor Dodon, pentru ca Pavel Filip să poată semna decretul de dizolvare a Parlamentului și să numească data alegerilor anticipate. Deciziile respective au fost criticate dur de societate, politicieni și experți  în domeniu, iar președintele Igor Dodon și premierul Maia Sandu au pus problema demisiei magistraților CC. După ce Partidul Democrat s-a retras de la putere, la 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat hotărârile din 7-9 iunie. Ulterior, la 20 iunie, șeful Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a demisionat din funcția de judecător și președinte al Curții.