Curtea de Apel Chișinău a respins joi ca inadmisibilă contestația reprezentanților Platformei DA. Aceștia au solicitat în instanță anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie curent despre organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului. Platforma DA consideră că 44 de secții de vot este un număr exagerat în condițiile numărului redus de votanți la precedentele scrutine.

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a spus că reprezentanții partidului vor depune recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău.

Platforma DA a contestat în instanță decizia CEC prin care s-a decis creșterea numărului de secții în regiunea transnistreană, inclusiv cu cele trei secții de votare amplasate pe teritoriul necontrolat de autoritățile oficiale ale R. Moldova.

„Vom cere sancțiuni disciplinare pentru judecătorii care au examinat această cauză, pentru că este o nedreptate, pentru că se procedează la fel cum s-a procedat și în alte alegeri”, a declarat Năstase.

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) se întrunesc joi, 10 iunie, într-o ședință extraordinară, pentru a examina, în principal, subiectul privind modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (regiunea transnistreană), municipiul Bender şi unele localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”.

SIS a semnalat indici de periclitare a bunei desfășurări a alegerilor după Hotărârea CEC privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender.

„Decizia de plasare a trei secții de vot – în comuna Corjova din raionul Dubăsari (una) și în municipiul Bender (două). Această din urmă localitate este cu regim sporit de securitate, necontrolată efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și cu imposibilitate de intervenție în cazul apariției unor potențiale incidente”, se menționează într-un comunicat al instituției.

În acest sens, SIS evocă incidentele înregistrare în anii precedenți, când administrația secesionistă s-a opus permanent deschiderii secțiilor de vot pe teritoriul regiunii transnistrene. „A fost restricționată, frecvent chiar și interzisă, intrarea în mun. Bender a membrilor biroului electoral din Varnița, care se deplasau cu urna mobilă la penitenciarele nr. 8 și nr. 12, uneori se permitea neoficial, abia după implicarea OSCE.„La alegerile parlamentare din 2019, detaliază sursa citată, structurile paramilitare transnistrene au se chestrat tehnica de calcul și alte bunuri destinate secției de votare din Hagimus, Căușeni.”

În ce privește comuna Corjova din raionul Dubăsari, precizează Serviciul, administrația secesionistă de la Tiraspol o cataloghează drept „cartier al or. Dubăsari”. În consecință, „se opune vehement, inclusiv cu aplicarea forței, oricăror activități electorale desfășurate de autoritățile constituționale”.

„La fiecare scrutin de până în 2011, pretinsa miliție și grupe de apărători transnistreni au blocat accesul spre secția de votare, fiind înregistrare cazuri în care a fost vandalizată în ziua votării. Ulterior, pentru evitarea destabilizărilor, autoritățile au decis mutarea secției din Corjova în satul Cocieri.”

SIS a subliniat că Comisia Electorală Centrală nu a consultat Serviciul înainte de luarea hotărârii menționate supra în materie de riscuri și amenințări din partea regimului de la Tiraspol.

Pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 44 secții de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.