Informațiile atribuite la secretul de stat rămân ascunse sub șapte lacăte și după expirarea termenului de prescripție de 25 de ani, constată experții Asociației Juriști pentru Drepturile Omului care au expediat mai multe solicitări de informații către instituții de stat. Juriștii asociației au cerut să le fie comunicate date despre informațiile care au fost atribuite la secretul de stat în ultimii șapte ani, care au primit parafa „confidențial” și care au fost clasificate drept „secret”, dar și ce informații au fost desecretizate după expirarea termenului de secretizare. Subiectul a fost discutat miercuri, 12 aprilie, în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice împreună cu Asociația Juriști pentru Drepturile Omului.

„În Republica Moldova, parafa «secret» poate fi menținută pentru maxim 25 de ani. La solicitarea noastră, adresată Ministerului Afacerilor Interne, ni s-a răspuns că desecretizarea se face, dar în scopul păstrării secretului anchetei, aceste informații nu pot fi făcute publice. La fel ne-a fost refuzată informația despre numele persoanelor anunțate în căutare națională și internațională, sub pretextul datelor cu caracter personal”, a menționat avocata Tatiana Puiu de la Asociația Juriști pentru Drepturile Omului. Nemulțumită de răspuns, organizaţia a acționat Ministerul de Interne în judecată.

În replică, Victor Rimiș, ofițer superior din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, invitat la clubul de presă, a precizat că MAI publică pozele, numele și anul nașterii tuturor infractorilor aflați în căutare pentru crime excepțional de grave. În cazul în care o persoană are nevoie de mai multe informații despre unul dintre infractorii aflați în căutare, aceasta poate depune un demers către MAI.

„Fiecare caz de solicitare de informații și de refuz trebuie analizat separat, cert este că legea prevede că peste cinci ani de la restricționarea accesului la informații în privința unei persoane, autoritatea care a făcut acest lucru trebuie să informeze subiectul despre acțiunile care au fost întreprinse - fie că persoana a fost dată în căutare, fie a fost filată. De asemenea, trebuie să existe o autoritate care să verifice cum sunt secretizate aceste informații și dacă sunt ulterior înștiințați subiecții”, a explicat Sergiu Bozianu, șef adjunct al Direcţiei evidenţă şi control a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

În cazul dezvăluirii informațiilor despre persoanele aflate în căutare internațională sau națională, funcționarul a îndemnat instituțiile de drept și jurnaliștii să acționeze cu maximă prudență. „Cunoaşteţi cazul recent cu atentatul sângeros din Sankt Petersburg și persoana acuzată inițial de comiterea crimei. Poza persoanei a fost intens mediatizată de presă, iar bărbatul, care nu avea nicio legătură cu acest atac sângeros și care s-a regăsit în imagini, a mers la Poliție să se predea și să clarifice lucrurile. Mai târziu, Poliția recunoscut că a fost o eroare, dar persoana a avut de suferit. A fost concediată de la serviciu, au fost făcute presiuni asupra familiei sale”, a exemplificat Bozianu, precizând că există și un precedent la CEDO prin care un stat a fost condamnat pentru mediatizarea excesivă a reținerii unei persoane.

„În cazul reținerilor, trebuie protejată identitatea persoanelor. Aceste persoane nu sunt condamnate, deci în cazul lor se aplică prezumpția nevinovăției. La fel, trebuie tratate cu maximă atenție cazurile în care în presă sunt mediatizate imagini oferite de Poliție sau alte instituții de drept despre flagrant delicte. Fețele oamenilor aflați în preajma presupusului hoț din imagini trebuie blurate”, a recomandat Bozianu.