Conducerea Uniunii Avocaților insistă că judecătorii și procurorii cu o experiență mai mare de zece ani ar trebui să-și ia licența de apărător doar după ce susțin examenele și să nu fie privilegiați în acest sens, așa cum se întâmplă acum. Una dintre explicații este că cei mai mulți avocați corupți vin anume din Procuratură sau sistemul judecătoresc. Deși apărătorii au convenit cu Ministerul Justiției să modifice această prevedere, angajații ministerului au ignorat recomandările avocaților, fără a oferi explicații.

De mai bine de doi ani, un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Uniunii Avocaţilor din Moldova lucrează asupra modificării Legii cu privire la avocatură care este în vigoare din 2002. Potrivit experților, modificările ar urma să rezolve un şir de probleme interne ale avocaturii așa ca alegerea conducerii, neclarităţile legate de stagierea de 18 luni sau cele privind asigurarea medicală.

Recent, Uniunea Avocaţilor a venit cu o reacţie la adresa Ministerului Justiţiei prin care atenţionează că anumite propuneri ale Uniunii, care anterior au fost aprobate de către minister, nu se mai regăsesc în proiectul dezbătut.

Reprezentanţii breslei avocaţilor se referă în special la articolul 10 din lege care prevede că toţi cei care își doresc licența de apărător trebuie să efectueze un stagiu profesional de 18 luni, iar apoi să susțină examenele. Același articol îi privilegiază pe doctorii în drept, judecătorii şi procurorii care au o experienţă de cel puţin zece ani în domeniu. Aceștia pot lua licenţa fără să treacă vreo probă.

Cazurile de corupţie, mai răspândite printre foşti judecători şi procurori

Acum, această practică este una destul de răspândită. În perioada 2011-2015, la Uniunea Avocaţilor au fost depuse 177 de cereri de obţinere a licenţei de avocat de către foşti procurori, judecători sau doctori în drept. 18 cereri au fost respinse, în mare parte pentru că acești candidaţi aveau o reputație pătată. Totuşi, ulterior, majoritatea au fost admişi în profesie prin decizii judecătoreşti.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre mai mulţi judecători compromişi care s-au refugiat în avocatură. La tranferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie inițiativă.

Uniunea a încercat însă să modifice articolul și să nu mai admită în breaslă judecători, procurori sau doctori în drept decât după ce susțin examenele. 

“Este arhicunoscut faptul că în majoritatea cauzelor penale privind coruperea pasivă, activă sau traficul de influenţă pornite împotriva avocaţilor, aceştia din urmă fac parte tocmai din categoria celor ce au parvenit în profesie pe cale privilegiată (foşti procurori, judecători n.r.) în temeiul actualei redacţii a art.10”, motivează reprezentanţii Uniunii.

Aceştia mai spun că, în asemenea condiţii, şi avocaţii ar trebui să se bucure de același privilegiu - să acceadă în funcţii de judecător sau procuror fără să urmeze studii la Institutul Naţional de Justiţie şi fără să susţină examenele de absolvire. Conducerea Uniunii crede că inclusiv doctorii în drept trebuie să treacă probele, pentru că nu au experienţă în avocatură, iar teza de doctor este susţinută într-un domeniu foarte îngust.

Nina Lozan, preşedinta Uniunii, spune că la ultima şedinţă a grupului de lucru privind modificarea legii reprezentanții Ministerului Justiției le-au comunicat despre faptul că recomandarea, de rând cu altele, nu au fost luate în calcul. “Ni s-a spus că proiectul urmează să fie transmis Guvernului spre avizare, de aceea am venit cu o reacţie, în speranţa că vom mai avea o întâlnire, vom mai discuta, ministerul îşi va revizui poziţia. Pentru că ministrul nu a participat la ultima şedinţă, am vrea să aflăm dacă aceasta este poziţia sa, a Ministerului Justiţiei în întregime sau a fost doar o opinie a unui angajat al instituţiei. Indiferent că este stagiar sau persoană cu experienţă, o dată ce a venit în avocatură ar fi bine să se conformeze normelor codului deonotologic, pentru a nu mai vorbi de noţiunea de corupţie”, susţine Nina Lozan.

Solicitaţi de Anticoruptie.md acum o săptămână, reprezentanţii Ministerului Justiţiei aşa şi nu ne-au oferit o reacţie, motivând că “consilierul ministrului vrea să dea un răspuns bun şi corect, iar pentru asta vrea să mai studieze întrebarea”.

Experți: “Dacă eşti judecător sau procuror bun, de ce nu ai da un examen?”

Octavian Cazac, membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor, consideră că procurorii şi judecătorii trebuie să corespundă tuturor exigenţelor pentru a fi admişi în profesia de avocat. “Probabil reprezentanţii Ministerului Justiției cred că judecătorii şi procurorii au o experienţă bogată şi pot face faţă cerinţelor profesiei. Evident că ei au mult mai multă experienţă decât un proaspăt absolvent, dar există tot felul de situaţii şi nuanţe. În plus, sunt procurori şi judecători specializaţi pe cauze penale, pe când avocaţii au predominant cauze civile şi atunci, cel puţin în cazul procurorilor, eu aş pune problema hiperspecializării pe care o au pe penal şi a experienţei insuficiente în cauze civile”, consideră Octavian Cazac.

Apărătorul susține că ar fi necesară unificarea tuturor profesiilor juridice, cu o singură admitere în magistratură, după care să existe o mobilitate între procurori, avocaţi, judecători etc.

“Lucrurile stau simplu: dacă eşti un judecător sau procuror bun şi ai zece ani de experienţă, care e problema să vii la un examen?”, se întreabă retoric Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice. Avocatul adaugă că, analizând dosarele de corupţie, se poate concluziona că o parte importantă din cei acuzaţi sunt foşti judecători şi procurori. “Nu e o legitate, dar procentajul celor acuzaţi de corupţie din rândurile foştilor judecători şi procurori, raportat la numărul de avocaţi de carieră, este mult mai mare”, argumentează Vlad Gribincea.

Anul trecut, deputatul PD Sergiu Sârbu a înaintat în Parlament un proiect de lege prin care şi funcţionarii publici de gradul întâi - inclusiv viceminiştrii, agenţii guvernamentali, membrii Curţii de Conturi, consilierii de stat - să poată obţine o licenţă de avocat fără să susţină examene de calificare. Breasla apărătorilor a criticat vehement iniţiativa, iar examinarea documentului a fost amânată.