De la miniștri la judecători: Cele mai răsunătoare demisii care au marcat anul 2018

Mariana Colun
30/12/2018

Anul 2018 a fost marcat de mai multe demisii neașteptate sau controversate: de la miniștri și magistrați, la guvernatorul Băncii Naționale. Cele mai multe plecări din funcții importante au fost înregistrate în sistemul de justiție. Controversate sau fără explicații, demisiile au provocat criticile experților și au ridicat semne de întrebare. Reporterii Anticoruptie.md au radiografiat și vă prezintă cele mai controversate și răsunătoare demisii ale anului 2018.

Tudor Panțîru

Tudor Panțîru

Anul 2018 a început cu demisia președintelui Curții Constituționale, Tudor Panțîru. El a demisionat la 31 ianuarie, invocând motive personale. Întâmplător sau nu, anunţul a venit la o zi după ce Alexandru Tănase, revenit la conducerea Ministerului Justiţiei, a anunţat reforme în domeniu. 

Panțîru a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 12 februarie 2013. La 12 mai 2017, după încheierea mandatului lui Alexandru Tănase, Tudor Panțîru a fost ales în locul lui în funcția de președinte al Curții Constituționale. Demisia lui Panțîru a rămas fără explicație. 

Alexandru Tănase

Alexandru Tănase

La scurt timp după demisia lui Tudor Panțîru, pe 11 martie, a renunțat la funcția de ministru al Justiției și Alexandru Tănase. Gestul demnitarului a venit la două zile după ce postul de televiziune Jurnal TV a făcut publică o convorbire telefonică între omul de afaceri Veaceslav Platon, condamnat pentru escrocherie şi spălare de bani, și Alexandru Tănase, care ar fi avut loc în perioada în care ultimul era președinte al Curții Constituționale.

„Este în spiritul valorilor europene ca orice funcție de demnitate publică să se bazeze mai întâi de toate pe încredere publică. Atunci când această încredere este periclitată, chiar și de motive lipsite de pertinență, orice inițiativă, oricât de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat.” 

„Interesul personal nu poate fi pus deasupra interesului general. În acest context, am ajuns la concluzia ca cea mai potrivită soluție în situația creată este să-mi prezint în zilele ce urmează, demisia din funcția de ministru al Justiției, astfel încheindu-mi cariera publică”, a scris Alexandru Tănase într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În convorbirea telefonică difuzată de Jurnal TV, Veaceslav Platon și Alexandru Tănase discută amical despre furtul din sistemul bancar și implicarea lui Ilan Șor, a lui Dorin Drăguțanu, dar și a lui Vladimir Plahotniuc în schema respectivă. 

Svetlana Cebotari și Liviu Volconovici

În septembrie în cadrul unui briefing de presă, liderul democraților, Vlad Plahotniuc, a anunțat despre remanieri la nivel guvernamental. Astfel, Svetlana Cebotari, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și Liviu Volconovici, ministrul Agriculturii, Mediului şi Dezvoltării Regionale, au fost demiși. 

„Faptul că suntem pe ultima sută de metri înainte de alegeri nu înseamnă că nu trebuie să mai facem unele remanieri, în special dacă asta o solicită oamenii. Dacă va fi cazul, vom face schimbări în echipa guvernamentală și cu o lună înainte de alegeri. Împreună cu prim-ministrul, noi am căzut de acord asupra schimbărilor de cadre ce trebuie făcute”, a declarat Vlad Plahotniuc

Liviu Volconovici a fost criticat de premierul Filip pentru problemele legate de căminele Universității Agrare de Stat din Moldova, care urmează să fie atribuite unei companii de construcții. Filip a mai semnalat problemele legate de staţiile de irigare, pentru care se cheltuiesc o groază de bani, dar nu funcţionează.

Alexandru Gheorghieș

Alexandru Gheorghieș

La mijlocul lunii octombrie, la un an de la numirea sa în funcție, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alexandru Gheorghieș, și-a depus mandatul. „Mi-am realizat dreptul de a-mi înceta mandatul din proprie inițiativă și m-am folosit de acest drept. Voi reveni în funcția de judecător și președinte la Curtea de Apel Bălți”, a declarat Alexandru Gheorghieș în cadrul ședinței CSM.

Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au arătat că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. 

Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere. Astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul a afirmat atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA.

Demisiile judecătorilor

Primul val de demisii a fost înregistrat la începutul lunii noiembrie, când șase judecători au decis să plece din sistem. Printre judecătorii care voiau să părăsească sistemul se numărau cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție: Dumitru Visternicean, Elena Covalenco, Tatiana Vieru, Iulia Sîrcu și Valeriu Doagă.

În afară de aceștia și-au anunțat demisia doi judecători de la instanțele de fond – Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău și Ion Cojocari de la Judecătoria Comrat. Principalele motive care i-au determinat pe cei cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) să plece din sistem sunt reforma salarizării în sistemul bugetar și atitudinea negativă față de magistrați. 

Ulterior, judecătoarea Victoria Sanduța a depus cerere de retragere a cererii de demisie aprobată de CSM. La 15 noiembrie, când Parlamentul urma să le aprobe cererile de demisie, s-au răzgândit și Tatiana Vieru și Valeriu Doagă, chiar dacă cererile lor de demisie fuseseră acceptate de Consiliul Superior al Magistraturii. Noul val de demisii ale judecătorilor a fost înregistrat la 13 noiembrie, când CSM a aprobat cererile de demisie ale altor cinci magistrați, care au activat în cadrul Curților de Apel din țară.

Este vorba despre Ludmila Ouș de la Curtea de Apel Chișinău, reținută într-un dosar de corupție, și colega ei Maria Moraru, Marina Galupa de la Curtea de Apel Comrat, Tudor Berdilă, promovat la Curtea de Apel Cahul acum un an, și Ana Albu de la Curtea de Apel Bălţi. Două săptămâni mai târziu, și Tudor Berdilă și-a retras cererea de demisie.

Judecătorii care au decis să părăsească sistemul

Experții susțin că demisia în serie a judecătorilor are legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și că ar fi vorba de pragmatism. Pe de altă parte, demisiile în serie vor avea impact în timp, mai subliniază experții, întrucât și-au prezentat demisia mai mulți judecători cu experiență. 

Sergiu Cioclea

Sergiu Cioclea

La 20 noiembrie, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a depus o cerere de plecare din funcție. Anunțul a fost făcut în cadrul unui briefing de presă. 

Cioclea a menționat că și-a fixat drept scop să lucreze la Banca Națională a Moldovei până va consolida sistemul bancar din Republica Moldova și până când reformele vor trece punctul de neîntoarcere.

El a subliniat că această etapă a fost trecută în octombrie 2018, după ce a fost vândut pachetul de referință la Moldova-Agroindbank, au fost votate ultimele legi elaborate de Banca Națională, precum și planul de modificare legislativă a fost complet realizat. 

Guvernatorul BNM a adăugat că pleacă din funcție din motive personale.

Demisiile magistraților de la Curtea Constituțională

Sfârșitul de an a fost marcat de demisiile neașteptate ale magistraților de la Curtea Constituțională - Victor Popa și Igor Dolea. Popa a invocat că motivul demisiei sale ar fi starea de sănătate.

Judecătorul susține că nu se simte prea bine, de aceea a decis să plece din funcție cu trei luni înainte să îi expire mandatul. Și colegul său, Igor Dolea, a renunțat la mandat cu două luni înainte de termen. Cei doi judecători au fost înlocuiți cu Raisa Apolschii și Corneliu Gurin.

Comentatorii politici consideră că numirile respective înainte de alegerile parlamentare sunt o încercare a puterii de a-și pune persoane loiale în funcții cheie și o încercare de a-și consolida pozițiile. 

Mariana Colun
30/12/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii