Demersurile împotriva CEC pe numărul de secții de vot din diasporă: Cine sunt magistrații și de ce s-a cerut recuzarea lor

Irina Odobescu
11/06/2021
O secție de votare din Paris. Foto: Anticoruptie.md

Magistrații Curții de Apel, Anatolie Minciună, Ion Muruiană și Ecaterina Palanciuc, vor continua să examineze demersurile mai multor candidați electorali împortiva Comisiei Electorale Centrale ce vizează numărul de secții de votare din diasporă pentru alegerile parlamentre anticipate din 11 iulie. Toate acestea după ce a fost respinsă cererea de recuzare a completului de judecători, depusă de Platforma DA. 

PAS, Blocul electoral Renato Usatîi, Platforma DA, PUN și AUR au depus demersuri la CEC despre numărul de secții de vot din diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. 

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, pe 8 mai, o mărire nesemnificativă a numărului de secții de votare din diaspora 139 la 146, după ce MAEIE a propus deschiderea a 191 de secții de vot, ca urmare a analizei făcute, după înregistrarea în prealabil a peste 100.000 de moldoveni în listele de votare, față de numai 63.000 de alegerile prezidențiale din urmă cu circa șase luni.

Anatolie Minciuna a încercat și acum trei ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, dar nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi, a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

Investigaţiile au relevat că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin.

Ecaterina Palanciuc, ex-vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Centru, care a deținut mai mult timp funcția de preşedinte interimar al instanţei, a devenit judecător la Curtea de Apel anul trecut. În iunie 2017 CSM a decis să o propună președintelui spre numire, asta chiar dacă anterior numele Ecaterinei Palanciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. După ce Primăria Capitalei a refuzat să-i acorde o locuinţă judecătoarei, în 2013, Curtea Supremă de Justiţie a obligat autorităţile municipale să-i ofere un apartament. Asta deşi împreună cu soţul, ea deţine o cotă parte dintr-un apartament cu o suprafaţă de 72 de metri pătraţi. Palanciuc face parte din grupul de judecători care se face vinovat de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, într-un dosar în care statul a fost obligat să achite despăgubiri de peste 2,5 milioane de euro. În 2017 judecătoarea a obținut un apartament de peste 90 de metri pătrați la preț preferențial în blocul pentru magistrați din strada Ceucari, pe care tot anul trecut l-a vândut.

Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

Curtea de Apel Chișinău urmează să se expună privind demersurile înaintate împortiva deciziei CEC. 

Irina Odobescu
11/06/2021



Become a Patron!

Comentarii