Demisii cu interese printre judecători

Anastasia Nani
02/08/2016
Şedinţa CSM. Foto: csm.md

În perioada ianuarie 2015 – martie 2016, din sistemul judecătoresc au fost eliberați din funcții 24 de magistraţi. Cea mai mare parte a judecătorilor demisionați au depus cerere în legătură cu ieșirea la pensie, arată un studiu al Centrului de Resurse Juridice (CRJM) privind eficienţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit experţilor, în mai multe cazuri, CSM a acceptat demisia judecătorilor, deși în privința acestora era dispusă începerea unei proceduri disciplinare sau a unui proces penal. 

Din cei 24, patru judecători au fost concediaţi în baza unor hotărâri de condamnare, doi - în legătură cu sancțiunile disciplinare, iar ceilalţi - în baza cererilor de demisie. În 2014, au demisionat 46 de judecători, iar în 2013 - 19.

Plecarea din sistem a unui judecător, fără să fie sancționat disciplinar sau condamnat, îi oferă dreptul la o indemnizație unică de concediere și stabilirea pensiei speciale. Magistratul dat afară pierde dreptul la aceste remunerări sau ar putea fi considerat drept o persoană fără reputație ireproșabilă şi nu va putea funcția de avocat, procuror, judecător la Curtea Constituțională, avocat al poporului etc.

„Judecătorului aflat în demisie onorabilă i se plătește o indemnizaţie unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Anume din cauza consecințelor pentru diferite motive de demisie este importantă asigurarea unei abordări corecte și previzibile de către CSM a demisiilor judecătorilor”, potrivit studiului.

Cazul Busuioc

Autorii aduc exemplul lui Ivan Busuioc, fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, condamnat după ce a accedentat mortal un bărbat. La 5 decembrie 2014, Busuioc a depus cerere de demisie, iar peste patru zile CSM a acceptat-o. Un singur membru al Consiliului a avut opinie separată, în care a indicat că nu este de acord cu acceptarea demisiei judecătorului în condițiile în care acesta a fost condamnat. În martie 2015, sentința de condamnare a intrat în vigoare. În scurt timp, președintele Republicii Moldova a expediat o scrisoare prin care a informat CSM că respinge propunerea de a-l lăsa pe Busuioc să plece onorabil din sistem. Membrii Consiliului au expediat însă repetat acelaşi demers. Totuşi, la 22 ianuarie 2016, a fost publicat decretul președintelui prin care Ivan Busuioc a fost demis în urma pronunţării hotărârii definitive de condamnare. Documentul a fost contestat la Curtea Constituțională. „Adoptarea unui decret al președintelui Republicii Moldova printr-o asemenea comunicare cu CSM este unică. Nu se poate explica motivul insistenței CSM de a-l demite pe un judecător cu neglijarea faptului condamnării penale a acestuia. Se creează impresia că CSM a insistat ca acest judecător să iasă onorabil din sistem, cu păstrarea tuturor beneficiilor de demisie a magistratului”, se arată în studiul CRJM. 

Cazul Orîndaş

În context, juriştii amintesc şi despre cazul lui Victor Orîndaş. Judecătorul a cerut să fie demis din sistem după ce, anterior, Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcţia de judecător, iar ulterior hotărârea a fost anulată de către Curtea Supremă de Justiţie. Cererea judecătorului nu a fost însă acceptată. CSM a reexaminat recent cazul și l-a declarat din nou incompatibil cu această funcție. 

„În esență, motivul incompatibilității a fost emiterea în circumstanţe dubioase a unor ordonanțe judecătorești prin care au fost legiferate tranzacții financiare internaționale în valoare de miliarde de dolari. Deși CSM a calificat incompatibilitatea ca fiind o abatere disciplinară, nu a fost respectată însăși procedura disciplinară (potrivit procedurii disciplinare, CSM nu poate aplica sancțiuni, aceasta fiind competența Colegiului disciplinar al judecătorilor - n.r.). De asemenea, nu este clară declararea incompatibilităţii doar a lui Orîndaş, în timp ce ordonanțe similare au fost emise de mai mulți judecători. După emiterea ordonanţelor unii dintre aceștia chiar au fost promovaţi”, constată experţii.

 

Anastasia Nani
02/08/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii