Investigarea delapidărilor bancare din Republica Moldova este lentă, fără o delimitare clară între diferite tipuri de fraude care au avut loc în sistemul bancar. Pe de altă parte, sunt admise scurgeri de informaţii, care modelează o percepţie publică convenabilă guvernanţilor despre investigarea furtului miliardului, constată experţii Transparency International - Moldova şi IDIS Viitorul în cadrul unui raport de monitorizare a evoluţiilor în sectorul financiar-bancar, în perioada decembrie 2016 - mai 2017. Autorii documentului lasă să se înţeleagă că, în prezent, poate fi constatată o mimare a investigării active a fraudelor. Potrivit lor, doar o investigaţie credibilă poate stabili cu exactitate actorii, coordonatorii şi instituţiile implicate în delapidări, mărimea fondurilor extrase, beneficiarii reali, pentru ca ulterior să fie posibilă recuperarea, cel puţin, a unei părţi din mijloacele fraudate. 

În perioada de monitorizare au fost înregistrate anumite progrese în activitatea sectorului financiar bancar din Republica Moldova, cu toate acestea, el rămâne în continuare expus unor riscuri sporite de fraudare, susţin autorii raportului. „Aceste riscuri, în mare parte, vin din partea grupurilor de interese care sunt direct sau indirect implicate în gestionarea atât a sectorului în întregime, cât şi a unor bănci aparte. De rând cu sectorul bancar, şi alte sectoare financiare non-bancare sunt expuse riscurilor de fraudare, în special, sectorul asigurărilor, un domeniu mai puţin monitorizat de autorităţile publice şi mai puţin dispus să respecte standardele de activitate şi normele prudenţiale”, potrivit analizei.

În context, experţii precizează că Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale nu au reuşit deocamdată să finalizeze procedurile de analiză şi evaluare a fiecărei bănci în parte, aşa cum reiese din angajamentele autorităţilor faţă de instituţiile internaţionale. Nu au fost finalizate nici procesele de transparentizare a proprietarilor şi beneficiarilor finali ai instituţiilor bancare, iar trei bănci - Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank - rămân sub supravegherea specială instituită de BNM în iunie 2015. 

Autorii raportului atrag atenţia asupra faptului că se multiplică încercările de legalizare în Republica Moldova a fondurilor extrase prin metode dubioase şi frauduloase. „Încercarea de a promova proiectul legii privind legalizarea capitalurilor a fost blocată graţie insistenţei partenerilor externi şi a societăţii civile. CNA în raportul de expertiză anticorupţie a constatat că acest concept de «liberalizare» se apropie de metodele şi tehnicile de spălare a banilor de origine ilegală cu o ulterioară introducere a acestora în circuitul legalizat. Totodată, legea prin care garanţiile guvernului pentru creditele de urgenţă oferite de BNM celor trei bănci în dificultate - (Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii - n.r.) au fost convertite în datorie internă de stat menţine riscul legalizării fondurilor obţinute fraudulos. Legalizarea mijloacelor s-ar putea produce dacă 40% din valorile mobiliare de stat din portofoliul BNM ar fi procurate de către investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ulterior ar obţine mijloace financiare din bugetul de stat în schimbul valorilor de stat obţinute de la BNM”, precizează experţii. 

Potrivit lor, recenta decizie a Parlamentului European privind acordarea asistenţei macro-financiare pentru Republica Moldova în sumă de 100 milioane euro arată un ataşament al Uniunii Europene faţă de propriile angajamente. În context, autorii raportului amintesc faptul că au fost impuse condiţii dure pentru debursarea fiecărei tranşe din asistenţa macrofinanciară, printre acestea avansarea investigării fraudelor bancare şi a reformelor din sectorul financiar. 

O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, parte a raportului de monitorizare, arată că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

Raport preliminar - Monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar (decembrie 2016 - mai 2017)