Modificările legislative din toamna lui 2018 au îmbunătățit procesul de selecție și promovare a judecătorilor. Cu toate acestea, deficințele de la etapa interviului, „votul exclusiv” al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, dar și favorizarea unor absolvenți ai INJ prin acceptarea cererilor lor de a fi repartizați doar pentru unele funcții vacante de judecător pot influența negativ finalitatea concursurilor. Sunt concluziile Documentului de politici publice: „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

La 6 august 2019, după mai mult de opt luni de la modificarea legislației în toamna anului 2018 privind procedura de selecție și promovare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desfășurat primul concurs conform regulilor nou instituite. Modificările legislative au introdus mai multe novații, printre care: organizarea concursurilor, de regulă, de două ori pe an; obligarea candidaților la funcția de judecător să-și exprime opțiunea pentru toate posturile vacante anunțate; evaluarea candidaților de către membrii CSM cu 20% din punctajul final; precum și posibilitatea prelungirii concursurilor pentru ocuparea funcțiilor administrative (președinte, vice-președinte), dacă la acestea participă un singur candidat. 

Autorii Documentului de politici publice au monitorizat concursul din 6 august 2019 și au evidențiat trei aspecte problematice care pot influența negativ finalitatea concursurilor pentru selecția candidaților la funcția de judecător și care pot limita scopul modificărilor legislative operate la sfârșitul anului 2018:

1. Etapa interviului la CSM a fost una problematică. Candidații la funcția de judecător nu au avut parte de un interviu ca atare, cu adresarea unui set de întrebări specifice și evaluarea tuturor candidaților în baza unor criterii/fișe de evaluare comune. Interviurile au fost scurte, cu o durată medie de 2-3 minute, în timpul cărora membrii CSM au adresat candidaților una sau maxim două întrebări. Pentru prestații mai mult sau mai puțin similare, punctajul CSM a variat între 4 și 20 de puncte. Acest lucru a influențat simțitor punctajul final al unor candidați, care au pierdut și până la 17 poziții față de clasamentul inițial.
2. CSM a acceptat cererile unor candidați absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ)) de a fi repartizați doar pentru unele funcții vacante, pe când conform noilor modificări, există obligația candidaților de a depune cerere pentru toate funcțiile vacante per sistem.
3. CSM nu a renunțat la „votul exclusiv” al membrilor săi în cazul selecției și promovării candidaților la funcția de judecător. Nu este clar de ce este necesară votarea suplimentară a candidatului, după ce fiecare membru al CSM i-a acordat punctaj. Simplul calcul al voturilor nu reprezintă o motivare suficientă și rezonabilă. În hotărârea CSM ar trebui reproduse argumentele majorității pentru selectarea unui anumit candidat.

Pentru a asigura transparență în procesul de selecție și carieră a  judecătorilor  și o numire echitabilă a acestora în funcții, experții CRJM recomandă:

1. Continuarea practicii de organizare a concursurilor pentru funcțiile vacante de două ori pe an. Aceasta va permite candidaților la funcția de judecător să aibă o mare previzibilitate în oportunitățile de carieră, dar și să economisească resursele și timpul CSM;
2. Instituirea obligației candidaților la funcție de judecător, absolvenți ai INJ, să depună cerere pentru toate posturile vacante scoase la concurs. Această schimbare va rezolva problema vacanței funcțiilor și imposibilității ocupării posturilor de judecător „mai puțin atractive” din afara mun. Chișinău;
3. Elaborarea unei metodologii de intervievare a candidaților pentru funcția de judecător de către CSM. Aceasta va contribui la punctarea echitabilă a candidaților care participă la concurs pentru suplinirea funcției de judecător.