Doc // Proiectul privind fondarea Centrului pentru achiziții publice centralizate în Sănătate​, sub lupa CNA: abuzuri, lacune și riscuri de corupție

Anastasia Nani
04/10/2016
Foto: Moldnova.eu

Centrul Național Anticorupție (CNA) recomandă Ministerului Sănătății să revadă proiectul privind crearea Centrului pentru achiziții publice centralizate în Sănătate. Potrivit reprezentanților CNA, inițiativa ar conține mai multe lacune ce ar compromite conceptul. 

Proiectul de hotărâre privind crearea noului centru ar putea fi discutat în curând la Guvern, potrivit Ruxandei Glavan, ministra Sănătății. Autorii inițiativei își propun ca prin intermediul acestei instituții să fie organizate toate licitațiile în domeniu. Autoritățile susțin că instituirea Centrului pentru achiziții publice centralizate în Sănătate este una dintre principalele măsuri care ar urma să asigure transparență și claritate în achizițiile publice în Medicină. 

Cristina Chistol, inspector superior al Direcţiei legislaţie şi expertiză anticorupţie din cadrul CNA, care a analizat proiectul arată însă, în cadrul unei expertize, că documentul conține mai multe „lacune şi disfuncţionalităţi instituţionale ce vor determina subperformanţa proceselor desfăşurate de către Centrul pentru achiziţii publice centralizate în Sănătate”.

Inițiativa prevede, între altele, că Centrul va încasa un comision în mărime de 0,5% din valoarea contractelor încheiate de spitale, care, de altfel, sunt finanţate din contul mijloacelor bugetare. Banii ar urma să fie acumulați pe contul special al instituției și să fie utilizați pentru acoperirea cheltuielilor legate de activitatea acesteia. „Prin urmare, în esenţă comisioanele percepute constituie resurse financiare publice care în final vor constitui venituri ale instituţiei care vor fi gestionate în mod independent în scopuri delimitate de către conducere. Astfel, ţinând cont de faptul că pentru achiziţionarea de către instituţiile medicale pentru tratarea pacienţilor internaţi precum şi a celor monitorizaţi inclusiv în cadrul programelor naţionale achiziţionate din contul FOAM şi bugetul de stat inclusiv dispozitive medicale pentru anul 2016 suma totală constituie aproximativ 767.947.100 lei, prin aplicarea comisionului stabilit, autoritatea va percepe cel puţin 3,9 milioane lei”, notează angajata CNA. 

În context, autoarea face trimitere la o hotărâre anterioară a Curții Constituționale potrivit căreia magistrații au declarat neconstiţională norma ce stabilea perceperea de la ofertantul câştigător a unui comision în mărime de 0,2% din valoarea contractului de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, instituție prin care se fac în prezent licitațiile în Sănătate. Angajații CNA susțin că autorii proiectului nu au prezentat suficiente argumente pentru perceperea unui comision de 0,5% în condițiile „austerității bugetare actuale şi condiţionalităţi impuse de partenerii de dezvoltare la capitolul instituirii unor autorităţi noi”.

Totodată, susține angajata CNA, atribuirea prerogativei de încheiere a contractelor în lipsa unor prevederi ce reglementează termenul de încheiere şi semnare a contractului imputabil persoanei responsabile, determină precondiţii pentru exercitarea abuzivă a unor atribuţii excesive de către Centru şi a factorilor de decizie prin „sabotarea” proceselor de achiziţie, tergiversarea şi refuzul de a încheia contractul de către instituție. „Circumstanţa în cauză periclitează fiabilitatea procesului de achiziţie desfăşurat de Agenţie şi pertinenţa rezultatelor licitaţiei desfăşurate”, se mai arată în expertiză.

Atribuţia acordată Centrului de supraveghere a contractelor de achiziţie contravine Legii privind achiziţiile publice care stabilește că atribuţia de monitorizare a contractelor de achiziţie este exercitată de către grupul de lucru creat de către autoritatea contractantă. „Stabilirea dreptului în speţă fără reglementarea unor aspecte procedurale vizavi de modul de exercitarea a supravegherii în speţă va determina riscuri de corupţie la etapa implementării proiectului şi exercitării nemijlocite a controlului”, potrivit expertizei.

Reprezentanta CNA atrage atenție și la faptul că sintagma „poartă răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz”, utilizată în cadrul prevederilor proiectului trebuie să corespundă articolelor concrete, corespondente şi aplicabile a legislaţiei primare (Codul Penal, Codul Contravenţional - n.r.), pentru a nu admite adoptarea unor norme de răspundere „moarte”. „Astfel, adoptarea proiectului în redacţia propusă şi în lipsa unor amendamente corespunzătoare la prevederile cadrului normativ ce stabilesc sancţiuni clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect riscă să determine dificultăţi la etapa implementării proiectului şi obstrucţionarea atragerii la răspundere a subiectului vizat. În special, în contextul crizei de aprovizionare cu medicamente, produse parafarmaceutice şi dispozitive medicale a sistemului ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova din perioada toamnă 2014 - iarna 2015, se impune delimitarea strictă a responsabilităţii factorilor de decizie a Centrului de respectarea atât a prevederilor proiectului propus, cât şi a prevederilor contractuale, pentru a exclude riscul obstrucţionării atragerii la răspundere penală a subiecţilor responsabili”, constată autoarea expertizei.

Mai multe detalii în expertiza CNA

Anastasia Nani
04/10/2016



Follow us on Telegram

Comentarii