"Procurorul general interimar şi-a asumat un atentat fără precedent la independenţa Justiţiei, contrar standardelor internaţionale în domeniul Justiţiei, contrar obiectivelor de integrare europeană promovate de corpul judecătoresc", este declaraţia mai multor magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău, după ce luni, 30 mai, în presă a apărut un demers semnat de Eduard Harunjen, procuror general interimar, prin care cere acordul pentru a o cerceta penal pe judecătoarea Domnica Manole. Procurorul a invocat faptul că magistrata a comis o ilegalitate atunci când a adoptat hotărârea prin care a obligat CEC să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către cetăţeni, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr.

"Noi, judecătorii, nu putem înfăptui justiţia sub ameninţarea răspunderii penale, asigurarea independenţei şi imparţialităţii în procesul de înfăptuire a justiţiei, ţine de obligaţia profesională a fiecărui judecător, motiv din care avem obligaţia de a ne opune atât actelor individuale de intimidare şi persecutare a judecătorilor, cât şi a celor cu caracter sistemic - consecinţă a abuzurilor de drept admise în cazuri individuale", potrivit documentului semnat de mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău. 

Judecătorii cer Consiliului Superior al Magistraturii să pună capăt "abuzurilor admise de procurorul general interimar în frauda independenţei Justiţiei", precum şi să întreprindă măsuri eficiente "în vederea restabilirii aparenţelor de independenţă a Justiţiei". 

Tot luni, mai multe organizaţii neguvernamentale, printre care şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice, şi-a exprimat îngrijorarea privind demersul lui Eduard Harunjen.

"Societatea civilă consideră sesizarea procurorului general interimar una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc. Sesizarea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală în temeiul art. 307 Cod penal. Sesizarea se bazează exclusiv pe textul deciziei Colegiului CSJ, care la rândul său este o decizie judecătorească în care sunt analizate și interpretate normele legale, inclusiv cele constituționale. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ", potrivit apelului public. 

În context, semnatarii îi cer lui Eduard Harunjen să explice acuzațiile aduse judecătoarei Domnica Manole pentru pornirea urmăririi penale, iar Consiliului Superior al Magistraturii să examineze sesizarea în ședință publică și să argumenteze convingător hotărârea adoptată.

Iniţiativa privind organizarea unui referendum prin care să fie modificată Constituţia, iar şeful statului să fie ales de către popor a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală pe 30 martie, după ce un grup de iniţiativă condus de Platforma Demnitate şi Adevăr a depus la CEC 400.000 de semnături în susţinerea plebiscitului. În scurt timp, grupul de iniţiativă a depus o cerere de chemare în judecată a CEC, iar la 14 aprilie 2016 Domnica Manole a emis o hotărâre prin care a dispus anularea hotărârii CEC şi iniţierea refrendumului republican constituţional.

Comisia şi-a făcut dreptate la Curtea Supremă de Justiţie care, la sfârşitul lunii martie, a dispus casarea hotărârii emise de Domnica Manole. Din sesizarea prin care Harunjen cere CSM eliberarea acordului de pornire a urmăririi penale reiese că, la judecarea cauzei, CSJ a stabilit interpretarea eronată a legii de către magistrata Curţii de Apel şi depăşirea competenţelor sale prin interpretarea Constituţiei. CSM va decide în şedinţa de marţi, 31 mai, dacă va da sau nu curs solicitării procurorului general interimar.

Anterior, şi Comisia Electorală Centrală a depus o sesizare la CSM, în care spune că Domnica Manole a emis o decizie "vădit ilegală" şi a produs "intenţionat o rezonanţă negativă în societate" şi cere luarea măsurilor de rigoare faţă de magistrată.