Nume noi la prezidențiale // Candidata „din popor" a lui Șor și fosta șefă de la Gas Natural Fenosa

Anticoruptie.md
08/09/2016
Silvia Radu și Ina Popenco Surse foto: facebook.com

Alte două candidate la funcția de şef al statului au solicitat Comisiei Electorale Centrale astăzi, 8 septembrie, înregistrarea grupurilor de inițiativă în vederea susținerii lor la alegerile prezidențiale care vor avea loc pe 30 octombrie 2016. Portalul Anticoruptie.md continuă să prezinte profilurile politicienilor care îşi doresc să ocupe fotoliul de preşedinte al ţării. 

Silvia Radu, candidat independent

Fosta șefă a companiei Gas Natural Fenosa, Silvia Radu, a anunțat despre intenția de a candida independent la alegeri în dimineața zilei de joi, 8 septembrie. „Practic toți candidații înscriși deja în cursa electorală provin dintr-o clasă politică pe care oamenii nu o mai cred, care a arătat din plin până acum ce nu poate face. Nu cred că actuala clasă politică se poate schimba singură, nu văd voință și interes; nu cred nici în partidele noi constituite din oameni vechi. După părrea mea, președintele țării trebuie să fie total apolitic", a motivat Radu decizia în cadrul unei conferințe de presă. 

Silvia Radu a activat în cadrul companiei Gas Natural Fenosa din anul 2000, ocupând funcția de director executiv opt ani mai târziu. A plecat în noiembrie anul trecut, motivând că are nevoie de o pauză. Radu este Preşedinta Asociaţiei Businessului European şi una dintre fondatoarele Asociaiției Femeilor Antreprenoare din Moldova, un ONG care și-a propus creşterea potenţialului feminin în domeniul afacerilor. 

Ina Popenco, candidatul Mișcării social-politice Ravnopravie

Cu o zi mai devreme, reprezentanții Mișcării social-politice Ravnopravie condusă de Ilan Șor, au prezentat în cadrul unui briefing propriul candidat la alegeri, „o persoană din popor și care va activa pentru popor". Este vorba despre medicul terapeut Ina Popenco de la Spitalul raional Orhei. „Nu sunt politician, sunt medic, același cetățean ca și voi, și știu cât de dificil este să supraviețuiești în țara noastră. Sunt medic care activează de zece ani la Spitalul raional Ohei, trăiesc în chirie, am un fiu și mă dedic total educației lui. Cunosc foarte bine provocările și dificultățile cu care se ciocnesc oamenii noștri", a declarat femeia. 

Ina Popenco a activat toată viața în domeniul medical, fiind în trecut soră medicală la Policlinica centrală raională Orhei, apoi rezidentă în domeniul bolilor interne la Clinica de pe lîngă Ministerul Sănătății. Din 2007 este medic terapeut la spitalul raional. 

Totodată, alți trei candidați au depus actele la CEC pe parcursul zilei de 8 septembrie, Comisia înregistrând în total 16 grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Vadim Brînzan, candidat independent

Brînzan, specialist în finanțte și absolvent al Harvard Business School, s-a numărat printre cei nouă candidați la șefia Băncii Naționale a Moldovei, fiind devansat de Sergiu Cioclea. Este stabilit în Statele Unite ale Americii, iar din 2014 este fondatorul și partenerul principal al companiei de investiții Logos Advisors cu sediul în Miami, care se ocupă cu investiții în domeniile financiar, imobiliar sau tehnologii. Anterior, a lucrat în fonduri de investiții la New York și Londra, gestionând miliarde de dolari. "Trebuie să faci ordine la tine în ogradă, până a face ordine în toată ţara. Pentru aceea trebuie să fie o dorinţă care să vină atât de sus, cât şi de jos, dorinţa guvernanţilor de a face ceva, de a gândi strategic cu cinci, zece, 15, 20 de ani înainte şi, totodată, din partea cetăţenilor de rând, atunci când ei îşi fac alegerea, mergând la alegeri de toate nivelurile", spunea Brînzan într-un interviu acordat luna trecută postului de radio Europa Liberă. 

Mihail Garbuz, candidatul Partidului Patrioții Moldovei

Garbuz este lider al Partidului Patrioții Moldovei din anul 2008, formațiune care se opune vehement unionismului și pledează pentru apropiere de Federația Rusă. În 2012, Garbuz a fost cercetat penal după ce Marșul Unirii organizat la Bălţi pe 5 august a degenerat în confruntări violente între organizatori și un grup de persoane condus de reprezentanți ai comuniștilor, socialiștilor, Ligii Tineretului Rus şi ai Partidului Patrioţii Moldovei. Liderul mișării susţinea atunci că dosarul intentat pe numele său este o comandă politică.

Anatol Plugaru, candidat independent

Anatol Plugaru este fost deputat în Legislativ și fost ministru al securității naționale (președinte al Comitetului pentru Securitatea Statului) în anii 1991-1992. Ulterior a ocupat fotoliul de viceministru al Afacerilor Externe în cabinetul Sangheli. Tot el este unul din cei 278 de semnatari ai Declarației de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991. Plugaru a mai candidat independent la postul de șef al statului în 1996, când președinte a devenit Petru Lucinschi. La alegerile parlamentare din anul 2001, a candidat pentru postul de deputat în Legislativ, fiind plasat pe poziția 8 pe lista PNL.

În 2011, Procuratura municipiului Chişinău a iniţiat o cauză penală pe numele lui Plugaru și al nepotului său în calitate de conducători ai societăţii comerciale Plugarul SRL, pe faptul escrocheriei săvârşite în proporţii deosebit de mari. Firma se obligase să construiască un bloc locativ pe str. Ciuflea din Capitală. Beneficiarii au achitat în total 363.000 de euro pentru viitoarele apartamente, însă compania nu a mai efectuat lucrări de finisare a construcţiei. Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris anterior despre acuzaţiile criminale şi mişcările suspecte în dosarul Plugaru, care a fost suspendat o lungă perioadă de timp. Într-un final, pri­mul con­du­că­tor al actu­a­lu­lui Ser­vi­ciu de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate a pierdut procesul și a fost obligat să restituie păgubașilor circa 300.000 de euro.

Anticoruptie.md
08/09/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii