Un segment vulnerabil al populației rămâne blocat într-un vid legislativ periculos și în condiții neconforme, din cauza neajustării unui șir de acte legislative la noua Lege privind sănătatea și bunăstarea mintală. În consecință, persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale care intră în conflict cu legea penală se confruntă cu proceduri neclare și se află în condiții la limita inumanului, iar după încheierea tratamentului se ciocnesc de lipsa alternativelor comunitare care i-ar ajuta să se resocializeze. Soluțiile pentru îmbunătățirea situației acestor persoane au fost discutate în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investgație cu genericul: „Justiție și sănătate mintală: de la constrângere la recuperare – reforma care protejează demnitatea”.

Potrivit lui Vanu Jereghi, directorul IDOM, în prezent persoanele dizabilități intelectuale care comit infracțiuni se ciocnesc de o situație în care nu le sunt respectate drepturile, care nu le oferă o claritate și certitudine și care duce inclusiv la degradarea stării acestora – fizice și intelectuale. „Instanța trimite persoana care a comis infracțiunea în instituție medicale pentru tratament, dar la încheierea tratamentului nu este clar ce se întâmplă cu aceasta. În situația în care un deținut știe exact cât va dura detenția sa, o persoană cu dizabilități intelectuale care a comis o infracțiune nu are nicio claritate privitor la situația sa și nu este clar ce se întâmplă cu persoana după încheierea tratamentului”, spune expertul.

În 2024, a fost adoptată o nouă Lege privind sănătatea și bunăstarea mintală, însă ajustarea altor acte normative în conformitate cu noile prevederi ale legii întârzie. Experții au identificat opt acte normative ce trebuie ajustate, inclusiv Codul penal și cel de procedură penală. Jereghi menționează că modificările propuse au fost preluate inclusiv din bunele practici altor state în acest domeniu.

Pe lângă lipsa demarcării clare între statutul de deținut și cel de pacient și condițiile dificile de aflare a acestor persoane, experții notează lipsa pazei calificate în instituțiile medicale unde acestea urmează tratamentul și lipsa opțiunii de tratament obligatoriu ambulatoriu, ceea ce duce la internarea forțată a persoanelor care au comis infracțiuni nonviolente.

Expertul juridic Ion Caracuian spune că neconcordanțele existente în legislație creează dificultăți și confuzii în gestionarea situației persoanelor cu afecțiuni mintale care au intrat în conflict cu legea. „Această persoană este arestată, dacă circumstanțele dictează aceasta, până la clarificarea probelor, dar trebuie să beneficieze de asistența medicală necesară”, a explicat el.

Ajustarea actelor normative va răspunde la mai multe aspecte legate de situația persoanelor cu deficiente intelectuale care au încălcat legea, pentru a le asigura drepturile și ca justițiabil, și ca pacient, totodată asigurând garanțiile societății și prevenind recidiva. Astfel legislația va fi armonizată cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și alte documente internaționale.

În cadrul evenimentului experții au amintit despre cazul lui Andrei Brăguță, în care problemele de sistem și lipsa unui mecanism de ajustare a intervenției au dus la decesul persoanei cu afecțiuni mintale în detenție.

Arcadie Astrahan, directorul Centrului comunitar de sănătate Mintală Botanica a subliniat rolul implicării specialiștilor din diferite domenii și necesitatea creării echipelor multidisciplinare pentru asigurarea tratamentului ambulatoriu a acestor persoane. În prezent persoanele cu tulburări mintale care au încălcat legea beneficiază de tratament, dar lipsește un mecanism care ar permite resocializarea lor și prevenirea recidivului. Totodată, factorii care ar reduce riscul de recidivă nu țin de sistemul medical, ci de gradul de resocializare a persoanei: asigurarea contactelor sociale, aflarea într-un mediu sigur, asigurarea cu un loc de muncă, ș.a. „Asigurarea nevoilor persoanei, de rând cu ajustarea volumului de intervenție în funcție de risc, prin implicarea unei echipe multidisciplinare, a sistemului de probațiune, va permite prevenirea recidivei și reducerea riscului social”, subliniază Astrahan.

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a vorbit în cadrul ședinței despre aspectele etice a reflectării cazurilor și situațiilor ce vizează persoane cu deficiențe mintale. Ea a subliniat importanța protejării identității, a informațiilor cu caracter personal, inclusiv privind starea de sănătate, în special dacă aceasta nu este relevant pentru subiect și reflectarea subiectului factual, fără senzațional.

„Este important să se scrie punând accentul pe om, nu pe condiția lui, de a nu victimiza persoana, dar nici de a o nu eroiza”, a subliniat Cornelia Cozonac. Ea a menționat că responsabilitatea pentru reflectarea corectă a subiectelor ce vizează persoane cu afecțiuni mintale aparține și autorităților care transmit informația, și jurnaliștilor care informează societatea.

Ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație a fost organizată în colaborare de Centrul de Investigații Jurnalistice, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.