Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 15 iulie, contestarea judecătoarei Angelei Bostan împotriva deciziei Comisiei Pre-Vetting cu privire la neadmiterea candidaturii acesteia la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătoarea solicitase de asemenea reluarea procedurii de evaluare în cazul său. Angela Bostan a fost evaluată repetat după ce, la 1 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a anulat prima decizie a Comisiei Pre-Vetting în cazul său.

Comisia de evaluare a emis o decizie pe 21 decembrie 2023 în care a indicat că judecătoarea nu întrunește criteriile de integritate financiară, invocând „dubii serioase” cu privire la respectarea criteriilor de integritate financiară. În consecință, magistrata a ratat evaluarea.

Pe 9 ianuarie 2024, Angela Bostan a contestat decizia Comisiei de evaluare și a solicitat anularea deciziei din 21 decembrie 2023. Judecătoarea și-a întemeiat demersul pe faptul că Comisia Pre-Vetting ar fi respins argumentele sale acceptate la prima contestare de către Curtea Supremă de Justiție.

De partea cealaltă, Comisia de evaluare a subliniat două aspecte: inconsecvența în declarații şi rolul pasiv al Angelei Bostan în prezentarea probelor pentru a înlătura dubiile Comisiei de evaluare.

Avocații Comisiei de evaluare au menţionat aspectele legate de împrumutul de 20.000 de euro contractat de fratele candidatei, economiile în numerar pe care acesta le-a folosit pentru a contribui la procurarea apartamentului, precum şi faptul că Angela Bostan a declarat iniţial că venitul mamei sale a fost obținut în baza patentei. Ulterior, în cadrul reevaluării a declarat că mama acesteia avea activități meșteșugărești în urma cărora a obținut venituri.

De asemenea, reprezentanții Comisiei de evaluare au subliniat că sarcina probațiunii a fost transferată candidatei, care a avut un rol pasiv manifestat prin neprezentarea probelor ce ar confirma veniturile mamei în baza patentei de întreprinzător, din alte activități comerciale şi meșteșugărești aşa cum a afirmat, neprezentarea probelor care ar fi fost scopul împrumutului contractat de către fratele acesteia etc.

Ei au subliniat că judecătoarea nu a prezentat probe ce ar confirma că mama sa deținea terenuri şi că a obținut venituri din aceste bunuri imobile.