Guvernul Chicu a introdus în pachetul de măsuri social-economice pe perioada stării de urgență, pentru care și-a asumat răspunderea, modificări legislative în mai multe legi fundamentale ce țin de reforma fiscală și reforma salariilor, care nu sunt urgente. În felul acesta, Executivul se substituie organului legislativ și neglijează parterii sociali: sindicatele și patronatele. De aceasta părere este economistul Marcel Spatari, director Syndex România, care consideră că  aceste acțiuni  „reîntăresc imaginea unui guvern cu apucături autoritare”.    

„Doar primele 5 din cele 24 de articole ale Hotărârii de Guvern  din 1 aprilie introduc măsuri expres necesare pentru gestionarea efectelor economice ale stării de urgență. Celelalte prevederi, foarte numeroase de altfel, sunt introduse în HG pentru a rezolva de urgență și cît mai simplu posibil o serie de alte chestiuni aflate pe agendă. Cu alte cuvinte, guvernul încearcă să împuște vreo douăzeci de iepuri dintr-un foc”, menționează Marcel Spătari, într=o analiză amplă, realizată pentru SIC.md. 

Multe dintre modificările propuse sunt de formă, vizînd ajustări ale textelor legale pentru a corespunde mai bine reformei fiscale făcute în 2018. Dar o serie de modificări sunt substanțiale. Modificările sunt eșalonate în timp: unele întră în vigoare la data publicării, altele de la 1 mai 2020, 1 iulie 2020 sau chiar 1 ianuarie 2021.

Expertul menționează că în lungul șir de schimbări legislative, cel puțin două merită o atenție deosebită: „Prima reprezintă reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru produsele alimentare și sectorul HoReCA cu valabilitate dincolo de perioada stării de urgență. Sectorul HoReCa este printre cele mai afectate de măsurile de carantină și reducerea cotei TVA nu va ajuta în mod direct hotelurile, cafenelele și restaurantele să traverseze această perioada. Totuși, reducerea cotei TVA a fost intens solicitată de reprezentanții sectorului anul trecut, de aceea decizia guvernului vine în acest moment să consoleze oarecum reprezentanții acestui sector. Oarecum.

A doua este și mai cuprinzătoare. În textul HG, Guvernul strecoară o reformă fiscală asupra salariilor, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și care constă în transferul asigurărilor sociale plătite de angajat în sarcina angajatorului și a contribuțiilor medicale integral în sarcina angajatului. Măsura va avea drept efect creșterea costurilor totale ale companiilor, a veniturilor nete ale salariaților și a încasărilor la buget. Calculate în baza salariului mediu prognozat pentru 2020, efectele vor fi de 1,2% pentru costul total al angajatorului, 1,6% pentru veniturile nete ale salariaților și 0,4% pentru încasările la buget”.

În opinia expertului, situația este gravă nu numai din perspectivă sanitară, dar și în privința felului în care guvernul a ales să gestioneze impactul economic.

„Dincolo de utilitatea și oportunitatea acestei reforme fiscale, în mod normal asemenea decizii ar trebui să facă obiectul unor discuții tripartite între partenerii sociali (Guvern, patronate și sindicate) și să fie dezbătută în Parlament, nu să fie introduse de urgență, într-o perioadă de criză sanitar-economică, cu 9 luni înainte de implementarea efectivă. În orice caz, este evident că această reformă nu este în niciun caz stringentă și utilitatea ei pentru starea de urgență este nulă”, menționează Marcel Spătari în analiza publicată pe SIC.md.

Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege ce prevede instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. Decizia a fost adoptată în cadrul ședinței din 1 aprilie.