Organizațiile societății civile au o contribuție enormă în a-i ajuta pe cetățeni să devină mai rezilienți la manipulare și dezinformare, mai ales în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, când există multe narațiuni false care vizează eforturile de integrare europeană ale autorităților, susține fosta parlamentară Liliana Palihovici, președinta organizației neguvernamentale  Institutum Virtutes Civilis. Liliana Palihovici, care este și copreședintă Platformei Societății Civile Uniunea Europeană- Republica Moldova, a vorbit într-un interviu pentru buletinului de politică externă al FES/APE, publicat de Anticoruptie.md. 

„Organizațiile societății civile au contribuit în diverse moduri și substanțial la rezultatele pe care le avem în procesul de integrare europeană. Indiferent dacă vorbim de o organizație neguvernamentală centrată pe analiza de politici, evaluare de reforme, sau una care acționează la nivel de raion sau de sat. Fiecare și-a adus partea ei de contribuție și voi aduce și câteva exemple elocvente în acest sens. Totodată, contribuția organizațiilor societății civile s-a văzut și la pregătirea Moldovei pentru screening-ul bilateral. ONG-urile au fost invitate să participe în grupurile de lucru pentru screeningul bilateral, să contribuie la elaborarea prezentărilor pentru ședințele comune de screening pentru a asigura că prezentarea pe care o face Republica Moldova pe un sector sau altul este una complexă și detaliată, oferind un tablou cât mai clar al realității din țară”, precizează Palihovici. 

„Cunosc foarte multe organizații neguvernamentale care de ani buni lucrează la nivel de comunități, de raioane, explicând cetățenilor ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt beneficiile pentru Republica Moldova și, totodată, care sunt angajamentele noastre ca țară, căci că nu poți să fii doar un consumator de bunuri și de democrație. Trebuie să aduci partea ta de contribuție aici. Ne mai dorim ca cetățenii Republicii Moldova să devină mai rezilienți la manipulare și dezinformare. Și pe această dimensiune organizațiile societății civile au contribuit enorm. Spre exemplu, în momentul când Republica Moldova a depus prima cerere de aderare la UE, după care a urmat cea de a doua, a fost nevoie ca Guvernul să răspundă la o listă lungă de întrebări, ce țineau de reformele și starea de lucru pe diverse domenii, într-un termen foarte scurt. Vă imaginați că capacitățile ministerelor sunt destul de limitate pentru a completa o cerere de informații din partea UE de o astfel de complexitate. Acest lucru a fost posibil grație unor organizații nonguvernamentale care au venit cu contribuția lor de expertiză pentru a ajuta guvernul să elaboreze răspunsurile la acele întrebări. Contribuția lor a fost recunoscută și apreciată de guvern cu mai multe ocazii”, subliniază Liliana Palihovici.

O altă contribuție importantă, menționează fosta deputată, sunt și rapoartele de alternativă ale organizațiilor societății civile privind implementarea angajamentelor Republicii Moldova față de Uniunea Europeană în procesul de pregătire pentru negocieri. Un astfel de exemplu este momentul când Republica Moldova a prezentat raportul Comisiei Europene pe implementarea celor nouă condiționalități impuse de executivul de la Bruxelles. Organizațiile societății civile au făcut un raport de alternativă, care desigur a fost mult mai critic decât cel al Guvernului.

Raportul elaborat de organizațiile ale societății civile a punctat inclusiv și la capacitatea de informare a cetățenilor. Am punctat și asupra subiectelor ce țin de respectarea drepturilor omului pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a minorităților etnice. Ne-am expus și pe subiecte ce țin de drepturile omului în stânga Nistrului, fiindcă și regiunea transnistreană este parte a Moldovei. Mai mult ca atât, raportul nostru de alternativă pe marginea implementării reformelor nu a reprezentat doar critică, ci a inclus și recomandări de reforme.

Liliana Palihovici a ținut să menționeze despre două platforme foarte active ale societății civile – Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și Platforma societății civile Uniunea Europeană-Republica Moldova. Din prima platformă fac parte peste 100 de organizații neguvernamentale de la nivel național, regional și local, iar cea din urmă este formată din reprezentanții sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile, care monitorizează procesul de implementare a Acordului de Asociere UE-RM și procesul de implementare a reformelor în procesul de negociere pentru aderare.

„Spre exemplu, organizația pe care o reprezint, susținută de Uniunea Europeană și Fundația „Friedrich Ebert”, a oferit asistență în ultimii doi ani instituțiilor statului în elaborarea de analize pentru transpunerea a patru directive europene. Analizele au fost realizate în domeniul egalității de gen, oportunităților echitabile pentru femei și bărbați pe piața forței de muncă, reprezentării femeilor în consiliile de administrare a companiilor listate la bursă. Astfel de analize și note analitice au fost realizate de diverse organizații neguvernamentale care au expertiza necesară pentru a facilita procesul de transpunere a legislației europene în legislația națională. Eu cred că acest lucru este o contribuție enormă.

Consider că și parteneriatele dintre organizațiile societății civile și autoritățile locale sunt importante în procesul de integrare europeană. Aceste parteneriate au rezultat în spălătorii sociale, centre de zi pentru copii din familii defavorizate, centre pentru persoane cu dizabilități sau persoane în etate pe care nu are cine să le ajute. Vorbim de o diversitate de alte servicii sociale, printre care echipele mobile care oferă asistență la domiciliu persoanelor cu dizabilități care nu pot ajunge în centrele de sănătate”, a mai spus președinta Institutum Virtutes Civilis în interviul publicat de Anticoruptie.md.