Modul în care decurge urmărirea penală în dosarul lui Viorel Morari scade din credibilitatea procesului. Perioada în care dosarul șefului Procuraturii Anticorupție a fost intentat ne determină să credem că este vorba despre o răzbunare, iar motivul pentru care s-a impus arestul nu este clar. În același timp, există indicii clare ale unor conflicte de interese, iar acest lucru subminează în mod firesc încrederea publică în imparțialitatea acțiunilor întreprinse. Sunt câteva dintre opiniile mai multor experți în Justiție, contactați de reporterii portalului Anticoruptie.md pentru a analiza cazul fostului șef al Procuraturii Anticorupție. 

Olesea Stamate, ex-ministră a Justiției: „Cum s-a desfășurat procedura în privința lui Viorel Morari, până acum ridică mari semne de întrebare”

Viorel Morari trebuie să răspundă pentru faptele sale conform legii, însă e nevoie de o justiție independentă, cu procese echitabile și corecte, a comentat fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, pentru portalul Anticoruptie.md. „Cum s-a desfășurat procedura în privința lui Viorel Morari, până acum ridică mari semne de întrebare.

Pornind de la procurorul care instrumentează cazul și până la ședințele cu ușile închise, toate aceste elemente scad din credibilitatea procesului și inevitabil lovesc asupra rezultatului, oricare va fi acesta”, a punctat Olesea Stamate.

 

Victor Munteanu, directorul Departamentului justiție și drepturile omului al Fundației Soros-Moldova: „Procurorul general a ales un timp foarte și foarte nepotrivit, care ne determină să credem că este o răzbunare”

Victor Munteanu, directorul Departamentului justiție și drepturile omului al Fundației Soros-Moldova, este de părere că procurorul general a ales un timp nepotrivit pentru începerea urmăririi penale, care ne determină să credem că este vorba despre o răzbunare.

„Nu voi încerca să judec dacă este sau nu este vinovat Viorel Morari, dar faptul cum au procedat cu el lasă multe semne de întrebare. În primul rând, mă refer la ziua arestării, vineri după amiază, înainte de weekend. Este o practică încă din perioada regimului lui Vladimir Voronin, pentru a băga frica în om și a-l determina să colaboreze.

Am avut puțină speranță că judecătorul va fi obiectiv și nu va aplica arestul preventiv. Pentru ce a fost nevoie ca Morari să fie plasat în arest preventiv? Unde avea să fugă? În privința lui au fost comise mai multe abuzuri pentru a-l umili.

Toate acestea îi fac o imagine negativă lui Alexandru Stoianoglo și demonstrează o răfuială cu Morari. Mai ales că toate aceste acțiuni împotriva lui Morari au început după ce acesta a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale privind finanțarea Partidului Socialiștilor”, a subliniat Victor Munteanu. 

Expertul nu exclude și o configurare a puterii în cadrul Procuraturii Generale: „Procurorul Morari a devenit incomod pentru Stoianoglo, pentru concentrarea întregii puteri în mâinile sale. Poate că Stoianoglo ar fi fost puțin credibil și echilibrat dacă în același timp ar fi dat curs dosarului privind finanțarea PSRM. Stoianoglo a recunoscut că a dat personal indicații privind intentarea dosarului penal pe numele lui Viorel Morari”.

Munteanu consideră că, pe termen lung, Morari are de câștigat simpatia societății. „Mai ales că el este singurul procuror care a avut curajul să recunoască public că i-a fost frică în perioada regimului lui Plahotniuc și a dispus investigarea finanțării PSRM tocmai când Igor Dodon a pus mâna pe întreaga putere”, a conchis Victor Munteanu.

Laura Ștefan, expertă anticorupție, România: „Semnalul transmis prin această anchetă este unul extrem de periculos”

Laura Ștefan, expertă anticorupție din România, a menționat că procurorii acum au obligația de a comunica prompt și clar cu privire la acuzațiile care i se aduc lui Viorel Morari, iar asta nu înseamnă citarea seacă a unor articole din Codul Penal.

„Dosarul lui Viorel Morari nu este unul simplu. Acesta a fost intentat unui om care a condus Procuratura Anticorupție atunci când aceasta a început să investigheze dosare importante privind clasa politică și sistemul judiciar din Republica Moldova.

Până în prezent au apărut în presă doar informații vagi, din care nu rezultă ce a făcut procurorul Morari, care sunt consecințele actelor sale si de ce aceste fapte au natură penală. Cu atât mai puțin clar este motivul pentru care se impune arestarea sa - mai ales în condițiile în care procurorul de caz afirmă că administrarea probatoriului este cvasi-finalizată”, a punctat experta.

„Îmi vine greu să cred că în Procuratura Republicii Moldova nu există procurori care să nu fi fost vizați de anchete ale Procuraturii Anticorupție. Dintre aceștia ar fi trebuit aleși atât procurorul de caz, cât și procurorii care au desfășurat controlul dispus de Procurorul General la Procuratura Anticorupție. Același principiu trebuie să se aplice și judecătorilor care decid în acest dosar. În cazul de față există indicii clare ale unor conflicte de interese, iar acest lucru subminează în mod firesc încrederea publică în imparțialitatea acțiunilor întreprinse.

Nu înțeleg nici de ce a fost nevoie de prezența „mascaților” la judecarea arestării, nici de ce acuzatul a fost prezentat instanței încătușat. În România au existat discuții ample pe aceste teme subliniindu-se că aceste mijloace nu trebuie folosite decât în cazul infractorilor periculoși - altfel ele generează un prejudiciu clar acuzatului, care este prezentat în ochii publicului și chiar și în ochii judecătorului ca fiind vinovat”, a mai subliniat Laura Ștefan.

Potrivit expertei, contextul în care a apărut dosarul lui Viorel Morari de asemenea ridică semne de întrebare. „În lipsa unor clarificări din partea Procuraturii, mă tem că semnalul transmis prin această anchetă este unul extrem de periculos și că scopul este ca acest mesaj să ajungă la toți procurorii și judecătorii care considerau că sistemul judiciar este liber să tragă la răspundere pe puternicii zilei, indiferent cine sunt aceștia”, a concluzionat experta anticorupție.