Crearea unui Comitet Economic și Social după modelul celui european, care să devină o platformă permanentă de dialog între autorități, sindicate, patronate și societatea civilă, reprezintă una dintre recomandările centrale formulate la evenimentul de încheiere a proiectului Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană. Nevoia acestui mecanism a fost accentuată de experți și parteneri ai inițiativei, care consideră că implicarea structurilor societății este crucială pentru reformele necesare în parcursul de aderare la Uniunea Europeană.

Azi, 12 decembrie 2025, la Chișinău, a avut loc evenimentul final al proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Friedrich Ebert, implementat între anii 2023–2025 de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în parteneriat cu Institutum Virtutes Civilis (IVC), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert Moldova.

În deschiderea evenimentului, Máté Csicscai, șef adjunct al Delegației UE și șef al Secției politice, de presă și informare, a subliniat rolul central al societății civile în modernizarea țării:

„Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă un proiect de transformare națională – unul care consolidează instituțiile, îmbunătățește guvernarea și aduce beneficii reale cetățenilor. Societatea civilă este esențială în acest parcurs. Astfel de proiecte oferă organizațiilor instrumentele necesare pentru a monitoriza și a informa procesul de reformă, pentru a se asigura că fondurile publice sunt utilizate în mod transparent și eficient și pentru a transpune în practică valorile europene în comunitățile din întreaga țară.”

În intervenția sa, Ana Mihailov, directoare de țară a Fundației „Friedrich Ebert” Moldova, a evidențiat necesitatea instituționalizării unui mecanism participativ robust, capabil să reunească toți actorii relevanți ai dialogului social și civic:

„Pe parcursul implementării proiectului, am promovat și am discutat intensiv necesitatea creării unui mecanism de dialog după modelul Comitetului Economic și Social European. Această idee a fost analizată în multiple platforme largi, cu participarea autorităților, a partenerilor sociali – sindicate și patronate – a reprezentanților societății civile, dar și a partenerilor europeni. Modelul european ne arată că implicarea structurilor societății nu doar îmbunătățește calitatea politicilor publice, ci și sporește legitimitatea democratică a reformelor. Experiența statelor membre demonstrează că acolo unde vocea societății civile este auzită, reformele devin mai sustenabile, iar consensul politic – mai solid. Pentru Republica Moldova, aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană și de implementare a planului de creștere, un astfel de mecanism este necesar pentru a depăși formalismul actual din dialogul social și civic și pentru a-i conferi acestuia o relevanță reală. Avem nevoie de o platformă amplă de discuții între autorități, partenerii sociali și societatea civilă.”

Pe parcursul celor trei ani de implementare, proiectul Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană a urmărit două direcții majore de acțiune. Prima a vizat creșterea capacităților organizațiilor societății civile în monitorizarea bugetelor publice. În acest sens, 15 organizații din cele cinci regiuni de dezvoltare ale țării au beneficiat de granturi în valoare de 20 000 de euro fiecare. Beneficiarii au fost instruiți și au primit mentorat specializat pentru monitorizarea proceselor bugetare la nivel local și central. Tot în cadrul acestei componente a fost elaborat un ghid practic privind participarea civică în procesul bugetar, pus la dispoziția tuturor organizațiilor interesate. 

A doua direcție a proiectului s-a concentrat pe consolidarea celor trei platforme naționale ale societății civile implicate direct în procesul de aderare la Uniunea Europeană: Platforma Societății Civile UE–Republica Moldova, Platforma DAG și Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic.