După alegerile parlamentare s-ar impune o serie de măsuri menite să compenseze pierderile, precum austeritate bugetară, controale fiscale mai severe, majorare de taxe/impozite. Amnistierea fiscală și a capitalului, promovată de guvernare, este o măsură contraproductivă ce încurajează beneficiarii de venituri neoficiale și demotivează plătitorii onești de impozite​. Acestea sunt câteva dintre concluziile la care au ajuns experții de la Centrul analitic independent „Expert-Grup”, care au evaluat costurile şi consecinţele inițiativelor guvernării ca „Prima Casă”, „Arena Chişinău”, reforma fiscală, reforma armatei şi amnistia de capital într-o radiografie trimestrială a realității economice, făcută publică joi, 20 septembrie.

Extinderea programului „Prima Casă” pentru funcționarii publici și familiile cu copii presupune alocarea resurselor bugetare pentru garantarea creditelor ipotecare, iar inițiativa privind relaxarea fiscală numai în 2018-2019 va aduce costuri de circa 2,4 miliarde de lei pentru bugetul de stat.

„Promovarea acestor inițiative într-un an în care a fost suspendată o bună parte din asistența financiară externă, iar deficitul bugetar ar putea depăși nivelul de 3% din PIB, supune economia națională, în perioada post-electorală, la o serie de măsuri menite să compenseze pierderile respective, inclusiv austeritate bugetară, controale fiscale mai severe și/sau majorarea unor taxe/impozite. În plus, pentru a acoperi deficitul bugetar, există probabilitatea ca Guvernul să sporească emisiunile de valori mobiliare de stat prin intermediul cărora se va împrumuta de la bănci. Drept urmare, se va înăspri competiția cu sectorul privat pentru resursele bancare, fapt ce va submina și mai mult activitatea investițională privată”, a subliniat Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Experții au menționat modul netransparent și viteza cu care au fost promovate proiectele privind relaxarea fiscală și amnistia capitalului. Conform raportului „Expert-Grup”, există riscul că va crește inegalitatea socială din cauza introducerii cotei unice pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice.

„Amnistierea fiscală și a capitalului este o măsură contraproductivă care încurajează beneficiarii de venituri neoficiale și demotivează plătitorii onești de impozite. În 2016, s-a mai încercat promovarea amnistiei capitalului. Atunci, inițiativa a fost criticată de societatea civilă și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor nedeclarate reprezintă un indiciu cert al promovării intereselor de grup infiltrate în mediul politic. Având în vedere cadrul slab privind lupta împotriva corupției și a spălării banilor, măsurile respective ar putea favoriza criminalii și expune sistemul bancar și întreaga economie riscului sporit de spălare a banilor”, au remarcat experții.

Programul „Prima Casă 3”, inițiat de PD, este unul discriminatoriu și are efect limitat, întrucât familiile social-vulnerabile nu au capacitatea de a se conforma cerințelor de eligibilitate stabilite, iar supraîndatorarea ar putea determina beneficiarii programului respectiv să părăsească țara în căutarea unor venituri mai mari pentru a putea face față poverii financiare.

„Atenția mediului politic ar trebui să se orienteze mai degrabă spre politici de dezvoltare economică ce ar aduce venituri suplimentare, inclusiv la sistemul de protecție socială. În al doilea rând, decidenții politici ar trebui să calibreze atent condițiile programului ținând cont de faptul că în condițiile unor dezechilibre macro-economice creditele imobiliare ar putea deveni un factor de risc atât pentru sectorul bancar, cât și pentru bugetul de stat. Și, nu în ultimul rând, responsabilii de politici în domeniul sistemului financiar ar trebui să evite direcționarea resurselor creditare către sectoare ne-productive ale economiei, cum ar fi creditele de consum accesate de persoanele fizice sau cele imobiliare garantate cu ipoteci”, consideră analiștii de la „Expert-Grup”.

Potrivit radiografiei „Expert-Grup”, inițiativa democraților de a reforma Armata Națională, lansată în martie 2018, este de asemenea una cu tentă electorală, dată fiind incoerența între documentele strategice de planificare în domeniul apărării și lipsa unor studii de fezabilitate.

„Inițiativa politică de a reforma Armata Națională a venit doar cu câteva luni după aprobarea Strategiei Naționale de Apărare (aprobată de Guvern pe 01.11.2017) în care se menționa că sistemul mixt de completare a forțelor armate se va păstra până în 2021. Această incoerență indică asupra faptului că inițiativa politică nu s-a bazat pe o analiză profundă a sectorului și a fost una electorală. Deși la anunțarea inițiativei de reforme a fost menționată o analiză complexă a sectorului și necesităților de reformă, în Programul „Armata Profesională 2018–2021” nu este indicată nicio referință la vreun studiu de fezabilitate pe acest subiect. În documentul aprobat nu sunt indicate clar problemele cu care se va ciocni Armata Națională în procesul de tranziție la modul de completare în bază de contract”, se mai arată în raportul experților.

Anterior, un grup de organizații neguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, și-au exprimat, printr-un apel făcut public, îngrijorarea în legătură cu procedurile netransparente și riscurile de corupție prin care este promovat proiectul „Arena Chișinău”. Semnatarii apelului, adresat mai multor instituții ale statului și parteneri de dezvoltare, au atenționat că parteneriatul public-privat pentru realizarea proiectului „Arena Chișinău” este promovat cu o grabă nejustificată, cu încălcări de procedură și în condiții netransparente. Organizațiile semnatare și-au manifestat îngrijorarea că parteneriatul public-privat ar ascunde interese private și ar comporta suspiciuni de corupție și gestionare frauduloasă a banilor și patrimoniului public. 

Despre programul guvernamental „Prima casa-2”, lansat la inițiativa PD, într-o analiză pentru Transparency International Moldova, expertul Veaceslav Negruța a subliniat că comportă riscuri de corupție în serviciul public, discriminează beneficiarii și îi va determina să fie loiali guvernării.