Politicienii de la Chișinău încearcă să se protejeze subordonând instituțiile de drept partidelor de la guvernare, ceea ce face imposibilă eradicarea corupţiei la nivel înalt. Constatările aparțin experţilor români Laura Ştefan şi Cristi Danileţ, prezenți la Chișinău la o conferinţă organizată de Institutul de Politici și Reforme Europene, în colaborare cu Institutul de Politici Europene de la Berlin.

Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, consideră că implicarea partidelor de la guvernare la numirea șefilor instituțiilor de drept constituie un impediment în eradicarea corupţiei. “Degeaba aveţi instituţii, dacă ele nu funcţionează. Democraţia se sprijină pe o justiţie independentă. Există trei piloni care stau la baza unei justiţii independente: avocatura, Procuratura şi judecătorii. Atâta timp cât şefii instituţiilor de drept sunt numiţi cu implicarea politicului, nu putem vorbi despre o justiţie independentă”, a declarat Cristi Danileț.

Referindu-se la cei trei piloni, Danileţ a spus că în Republica Moldova aceștia sunt afectați de flagelul corupţiei. “Urmăresc cu îngrijorare ce se întâmplă în avocatura moldovenească. Doi avocaţi curajoşi sunt persecutaţi de breaslă pentru că au deconspirat cazuri de corupţie în sistem. Funcţia de procuror general este partajată pe criterii politice. Procurorii trebuie să fie siguri că nu li se va întâmpla nimic, dacă vor examina anumite dosare. Este bine că funcţionează Consiliul Superior al Magistraturii, dar cred că trebuie revăzut modul de recrutare a membrilor care fac parte din acest Consiliu, dar a magistraţilor”, a adăugat el.

Şi experta Laura Ştefan consideră o problemă majoră implicarea politicului în activitatea instituţiilor de drept. 

„Nu putem vorbi despre o luptă eficientă cu corupţia atâta timp cât instituţiile de drept ale Republicii Moldova sunt repartizate conform algoritmului politic. Este ipocrit să cereţi procurorilor să facă mai multe în lupta cu corupţia atâta timp cât ei nu sunt independeţi”, a declarat Laura Ştefan.

O altă problemă  pe care o vede experta este lipsa voinţei politice de a scăpa de acest flagel. “Este dificil ce le cereţi politicienilor. Oamenii au tendinţa de a se autoproteja. Avem două modele: România care a folosit oportunitatea de a se schimba, şi Bulgaria care n-a folosit-o. Rămâne să decideţi ce alegeți. Dacă veţi opta pentru calea corectă în cinci ani aţi putea avea rezultate”, a spus Laura Ștefan.

Nistor Călin, şef-adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România (DNA), a declarat în cadrul conferinţei că instituţiile abilitate să lupte cu flagelul corupţiei din Republica Moldova trebuie să se reorienteze la corupţia de nivel înalt, dacă vor să devină credibile. "Ca să dobândeşti încrederea societății, inițial trebuie investigați așa-zișii „pești mari”. Populația îți acordă încredere atunci când vede că investighezi un politician important sau un mare om de afaceri și atunci când îi trimiți în judecată și sunt condamnați. Dacă ne rezumăm la mica corupție, așa-zisa corupție de ghișeu, cum o numim noi, nu cred că o instituție va dobândi o încredere mare la nivelul societății”, a spus procurorul român.