Proiectul de lege care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional, cunoscut ca legea „Big Brother”, ar putea induce starea de frică în societate în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la viața privată. Inițiativa ar trebui retrasă din Parlament, unde se află la etapa avizărilor, pentru că are formulări vagi și încalcă standardele internaționale ce garantează aceste drepturi. Opinia aparține mai multor reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, dar și experților de la Centrul Internațional de Drept Necomercial (INCL). În cadrul unei dezbateri publice, autorii pachetului de legi au respins revendicările, insistând că documentul nu poate fi retras.

În cadrul dezbaterilor, Zach Lampell, consultant juridic pe domeniul libertății de exprimare la INCL, a subliniat trei aspecte care trezesc îngrijorare. În primul rând, modificările vor permite tuturor furnizorilor de servicii de comunicații electronice să blocheze accesul la paginile web din motive vagi, care ar putea duce la aplicarea arbitrară și subiectivă a legii. „Termenul «furnizori de servicii de comunicații electronice» este nedefinit. Cine sunt ei? Este vorba despre orice proprietar de cafenea care oferă Internet clienților lui sau de operatorii de telefonie mobilă care prestează și servicii de Internet? În cazul în care un video de pe Youtube conține instrucțiuni despre cum să comiți o crimă, urmează a fi blocat totul Youtube-ul? Este neclar”, a exemplificat Lampell.

Totodată, proiectul de lege nu oferă protecție denunțătorilor și jurnaliștilor care monitorizează activitatea guvernelor în interes public și care trebuie să fie protejați de răspundere penală. „Se propune excluderea elementului de daună în proporții deosebit de mari în cazul mai multor infracțiuni. Adică, spre exemplu, accesul ilegal la sistemele computerizate va fi criminalizat chiar dacă nu a cauzat niciun fel de daune. Ar fi o prevedere rezonabilă, dar ea poate împiedica direct activitatea jurnaliștilor și denunțătorilor care o fac cu bună credință, ca să scoată la iveală actele de corupție, violarea drepturilor omului și altele. Este nevoie de alternative sigure, așa ca lucrul acestor persoane să nu fie indus la tăcere”, a mai spus reprezentantul INCL. 

Mai mult, odată intrate în vigoare, modificările vor permite organelor de drept să efectueze percheziții informatice fără autorizarea judecătorului și să colecteze datele despre anumite persoane sau grupuri, imixtiune nejustificată și inadmisibilă în opinia lui Zach Lampell. „În contextul în care 96% din demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor telefonice sunt admise de către judecătorul de instrucție, noi putem să credem și în acest caz că, dacă nu va exista un control judiciar, se va face loc pentru foarte multe abuzuri. Proiectul e necesar, dar mai multe lacune trebuie înlăturate pentru a nu crea situații când anumite prevederi ajung să fie contestate la Curtea Constituțională sau, și mai grav, se încalcă drepturile persoanelor și ajungem să avem condamnări la CEDO”, a adăugat avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-Lex.

Proiectul trebuie retras și revăzut, consideră Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). „El conține mai multe prevederi neclare. Cea mai mare problemă este introducerea măsurilor generale de supraveghere care s-au dovedit a fi ineficiente. El nu poate fi pur și simplu retușat”, și-a argumentat ea punctul de vedere.

„Rolul judecătorului de instrucție este crucial în ancheta penală. Dreptul fundamental al omului de a fi supus urmăririi, reținut, interceptat etc., trebuie supus principiului prezumției nevinovăției și a protecției drepturilor fundamentale ale omului. Dacă, spre exemplu, laptopul meu a fost folosit de altcineva în scopuri infracționale, fără știrea mea, faptul că aș putea fi vinovat trebuie demonstrat în judecată, nu fiind interceptat la orice pas, cu și fără motiv, la discreția procurorului”, a completat Igor Stoica, coordonator de programe la Amnesty International Moldova. 

Anterior, și expertul român Bogdan Manolea și-a exprimat rezervele față de proiectul de lege, într-o analiză realizată la invitația CRJM. „Ar putea să genereze cenzură, să încalce drepturile omului și să limiteze viața privată”, concluziona specialistul în dreptul tehnologiei informației. 

Autorii proiectului: „Retragerea din Parlament este absolut inadmisibilă”

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, care sunt și autorii legii „Big Brother”, au contestat însă obiecțiile experților. „Propunerea radicală de a retrage proiectul este absolut inadmisibilă. La momentul dat el este discutat în cadrul comisiilor parlamentare, iar opinia Comisiei de la Veneția este, în general, pozitivă”, a tăiat-o scurt Artur Degteariov de la Centrul pentru combaterea crimelor informatice. 

În ceea ce privește blocarea site-urilor, colegul său Veaceslav Bădărău a specificat că asta se va putea face doar în cadrul cauzelor penale și doar cu autorizația instanței de judecată: „Circumstanțele în care pot fi blocate paginile web deja sunt specificate în Codul penal. Nu se blochează întregul site, ci doar pagina web cu pricina.” De asemenea, el a combătut acuzațiile despre faptul că organele de drept vor putea să efectueze percheziții și să sechestreze obiecte sau date în lipsa unui control pertinent, aducând mai multe exemple specifice. 

Împotriva anulării documentului în redacția actuală s-a expus și reprezentantul Ministerului Justiției, Vladislav Cârlan. „Nu vrem ca discuțiile să ducă la boicotarea proiectului. Dimpotrivă, vrem ca el să fie îmbunătățit cu propuneri și soluții bine analizate. Ministerul nu a emis un aviz negativ, ci s-a expus pentru perfecționarea documentului, ca să nu fie expresii vagi. Argumentele autorilor ar trebui să se bazeze pe anumite date care să arate în ce măsură unele prevederi aduc sau nu atingere furnizorilor de servicii”, a declarat el. 

Deputatul Roman Boțan, președintele Comisiei securitate națională din Legislativ, a promis că proiectul de lege va fi „atent examinat, fiind luate în considerare opiniile experților și ale societății civile”. „Este un domeniu important, specific și avem nevoie de o legislație euroconformă. Trebuie adoptată o lege bună, democratică, non-abuzivă, care ar proteja copiii și tinerii de efectele dezastruoase ale crimelor săvârșite în spațiul cibernetic. Între libertate și supraveghere excesivă trebuie să existe o balanță, de aceea și eu, și ceilalți deputați vom ține cont de toate amendamentele și obiecțiile prezentate”, a conchis alesul poporului.