Federația Rusă își asumă responsabilitatea pentru abuzurile grave ale drepturilor omului comise în regiunea transnistreană, din moment ce exercită constant controlul efectiv asupra regiunii prin sprijinul politic, economic și militar oferit autorităților separatiste, susține Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Pe 20 februarie, CEDO a emis hotărârea în cauza Lypovchenko și Halabudenco împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse, potrivit căreia Rusia este responsabilă de încălcarea drepturilor omului ale celor doi reclamanți și urmează să le achite prejudicii morale și 26 și 6500 de euro și alte 4 mii de euro pentru costuri și cheltuieli.

Potrivit avocaților Promo-LEX, care au reprezentant cei doi reclamanți în fața Înaltei curți, cauza a fost o adevărată „bătălie juridică” între avocații și Guvernul Rusiei, care încerca să convingă că sistemul de justiție din regiunea transnistreană, deși este unul nerecunoscut, ar corespunde cerințelor stabilite de Convenția Europeană pentru Drepturile omului. „Guvernului Federației Ruse a prezentat și a încercat să manipuleze într-un fel sau altul opinia judecătorilor Curții Europene precum că așa-numitul sistem judiciar din regiunea transistreană ar respecta standardele Convenției Europene”, însă CEDO a constatat că răspunderea este a Federației Ruse.

„Aceste constatări sunt foarte importante având în vedere că, începând cu 16 septembrie 2022, Federația Rusă a fost exclusă din sistemul Convenției Europene, prin urmare este important să existe o constatare pentru evoluția ulterioară a jurisprudenței pe cazuri similare”, a explicat avocatul Alexandru Postica. Totodată, chiar dacă Republica Moldova nu a fost condamnată în cele două cauze, statul este obligat să asigure respectarea drepturilor omului prin intermediul mecanismelor disponibile.

Reclamanții sunt doi locuitori ai regiunii transnistrene, ambii având și cetățenia Ucrainei, care s-au plâns de încălcarea drepturilor în autoproclamata „republica moldovenească nistreană”, în perioada anilor 2015 – 2022. Unul dintre reclamanți a fost condamnat, în 2015, la 3,5 ani de închisoare pentru extremism, pentru faptul că a scris într-un caiet al său „în transnistria se poate de făcut ordine doar dacă vor fi introduse forțele ONU”. Mai mult, după ce el a încercat să se plângă de condiții inumane de detenție în penitenciarul din Tiraspol, a fost supus tratamentului pentru o presupusă maladie psihică. Celui de-al doilea reclamant, profesor în cadrul universității din Tiraspol, i-a fost înscenată o luare de mită, el fiind reținut pentru câteva zile și eliberat sub cauțiune, fiindu-i interzisă părăsirea țării.

În cazurile respective, CEDO a stabilit că în privința celor doi bărbați au fost încălcate art. 3 (dreptul de a nu fi supus torturii), art. 5 (dreptul la libertate), art. 6 (dreptul la o justiție echitabilă), art. 13 (dreptul la un remediu efectiv), art. 8 (dreptul la viața privată), art. 1 Protocolul 1 (dreptul la proprietate), art. 2 Protocolul 4 (dreptul la libertatea de circulație), Articolul 13 (dreptul la un remediu efectiv) ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Hotărârea în cauza Lypovchenko și Halabudenco împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse a fost emisă după o pauză de peste doi ani, în care CEDO nu a pronunțat hotărâri de constatare a încălcărilor comise de Rusia în zona transnistreană.

Potrivit lui Vadim Vieru, director de Program la Promo-LEX, până în prezent CEDO a pronunțat peste 50 de hotărâri privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, care vizează soarta a peste 2000 de reclamanți, persoane fizice și juridice. Acestea urmează să fie executate de Federația Rusă, care va trebui să achite prejudicii de peste 5 mln de euro.

În ianuarie curent, jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco au fost reținuți de angajații așa-zisului „serviciu de securitate” din stânga Nistrului, în timp ce realizau un reportaj de la pretinsele manifestații împotriva noii legislații vamale a Republicii Moldova intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2024.