Republica Moldova va avea legislație actualizată în domeniul protecția femeilor și fetelor în fața tuturor formelor de violență. Un pachet legislativ complex, care introduce noțiunea de femicid, include violența comisă în spațiul digital și alte modificări importante, a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat al UN Women Moldova, acesta este un pas decisiv în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, legislația națională fiind adaptată la noile realități sociale și tehnologice. Astfel, normele aprobate sancționează penal violența digitală, infracțiune care a luat amploare odată cu diversificarea și popularizarea platformelor online de comunicare. „Proiectul de lege definește această formă de violență ca fiind orice act de hărțuire, intimidare, urmărire sau amenințare, comis prin intermediul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor electronice”, menționează organizația.

Proiectul de lege introduce, de asemenea, infracțiunea de persecutare, cunoscută și sub denumirea de „stalking”, care presupune urmărirea fizică și online a unei persoane într-un mod care o determină să se teamă pentru siguranța sa sau a persoanelor apropriate. Încercările repetate de a contacta victima prin orice mijloace, aflarea premeditată în locuri frecventate de aceasta sau supravegherea acesteia se consideră acte de persecutare. Acestea sunt calificate drept acțiuni de persecutare amenințările frecvente de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică, precum și răspândirea neconsimțită a informațiilor sau imaginilor intime. Potrivit legii, aceste fapte se vor pedepsi cu amenzi de până la 37.500 lei, până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 2 ani. În cazul în care victima este membru/ă de familie, amenda poate crește până la 50.000 lei, pedeapsa poate constitui de până la 240 ore muncă neremunerată sau până la 3 ani de închisoare.  

Modificările aprobate includ în Codul Penal noțiunea de „femicid”, care vizează orice infracțiune de omor săvârșit asupra femeilor și fetelor din cauza genului lor. La fel, legea extinde definiția noțiunii de violență economică, care acum include şi extragerea mijloacelor de pe cardurile bancare ale victimei fără permisiunea acesteia, incriminează căsătoria forțată, pedepsită cu de la 3 la 10 ani de închisoare.

Potrivit noilor norme, urmărirea penală și judecarea cauzelor privind violența în familie se va desfășura în mod prioritar și în regim de urgență. Ordinul de restricție de urgență va fi eliberat pe un termen de 10 zile, excluzând prerogativa organului de poliție de a-l emite pentru mai puține zile, iar ordonanța de protecție se extinde de la trei la șase luni, decizia fiind determinată de menținerea riscului de comitere repetată a actelor de violență. Totodată, instanțele de judecată vor putea impune agresorilor interdicții suplimentare, cum ar fi obligația de a șterge, în prezența angajatului Poliției, conținutul abuziv de pe toate dispozitivele deținute. În cazul în care conținutul abuziv a fost distribuit în mediul online, procurorul va putea solicita instanței de judecată sistarea acestuia.     

Proiectul de lege obligă organele de drept să informeze imediat supraviețuitoarele violenței despre eliberarea sau evadarea agresorilor, cu explicarea măsurilor necesare de protecție.  

„Adoptarea acestor modificări reflectă un angajament ferm al autorităților Republicii Moldova de a proteja demnitatea, libertatea și siguranța femeilor și fetelor, inclusiv în spațiul digital, unde multe dintre ele se confruntă cu forme invizibile, dar profunde, de violență și intimidare. Este esențial ca aceste prevederi să fie urmate de o implementare riguroasă și de instruirea specialiștilor și specialistelor pentru a aplica noul cadru legal cu eficiență,” a apreciat Dominika Stojanoska, Reprezentanta de ţară UN Women Moldova.  

Potrivit unui studiu al OSCE, două din cinci femei (40%) au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani. Raportul Inspectoratului General al Poliției pentru 2024 indică o creștere cu 13% a cazurilor înregistrate de violență în familie, comparativ cu 2023. Același raport arată că 1195 de femei au devenit victime ale acțiunilor violente comise de agresori în cadrul familiei.