Experiențele jurnaliștilor din Moldova, Ucraina, România, Bulgaria și Georgia în colaborarea cu parteneri din alte țări au fost prezentate și analizate în cadrul sesiunii „Colaborarea transfrontalieră și regională – ce a mers bine și ce a eșuat?”, organizată la Forumul Regional al Jurnaliștilor de Investigație. Discuțiile au evidențiat atât beneficiile muncii în echipe internaționale, cât și obstacolele întâlnite în accesarea datelor, sincronizarea eforturilor și gestionarea diferențelor legislative și culturale.

Anna Gvarishvili, jurnalistă la IML din Georgia, a vorbit în cadrul sesiunii despre experiența sa într-o investigație amplă privind poluarea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina, realizată împreună cu jurnaliști din șapte țări. Ea a descris provocările coordonării unei echipe transfrontaliere numeroase, menționând diferențele de ritm, stil de lucru și priorități, precum și dificultățile legate de comunicare și integrarea materialelor din mai multe surse.

„Mi-aș fi dorit o echipă mai unită, care să funcționeze ca un tot coerent”, a spus Gvarishvili, explicând că lipsa unui cadru clar de organizare a îngreunat desfășurarea investigației.

Totodată, ea a recunoscut că a avut așteptări foarte mari de la acest proiect și că, deși materialul final a fost bine realizat, impactul nu a fost pe măsura speranțelor ei inițiale. „A fost puțin frustrant, pentru că într-o investigație transfrontalieră se investește multă energie și timp, iar când nu obții reacția așteptată, ai tendința să te întrebi dacă a meritat efortul.” Cu toate acestea, consideră că astfel de colaborări rămân esențiale pentru documentarea temelor de interes regional.
 

Julia Khymeryk de la Slidstvo.info (Ucraina) a remarcat, în cadrul sesiunii dedicate colaborării transfrontaliere, că uneori este extrem de dificil să găsești parteneri jurnaliști din alte țări pentru a demara o investigație internațională.

Chiar și atunci când ai un subiect solid, cu potențial de interes regional sau global, lipsa unor contacte directe, diferențele de agendă editorială sau lipsa de disponibilitate a colegilor din alte redacții pot bloca inițierea unei colaborări. Potrivit ei, acest obstacol devine cu atât mai frustrant în contextul unor teme urgente, care necesită reacție rapidă și cooperare eficientă între echipe din mai multe state.

Cătălin Prisăcariu, jurnalist de investigație din România, a subliniat în cadrul sesiunii importanța încrederii personale în colaborările transfrontaliere. El a sugerat că pentru a găsi jurnaliști cu care poți construi investigații comune între țări, este esențial să-i cunoști direct, în cadrul unor întâlniri profesionale repetate – forumuri, conferințe și ateliere dedicate presei.

„Colaborările reale se bazează pe încredere totală – trebuie să știi cu cine lucrezi și că acel jurnalist își asumă responsabilitatea profesională, că are aceleași standarde etice și profesionale”, a spus el. În plus, Prisăcariu a atras atenția asupra necesității de a identifica donatori de încredere: finanțatori care oferă „bani curați”, fără a interveni în conținutul sau procesul editorial al investigațiilor.

Cea de-a doua ediție a Forumului Jurnaliștilor de Investigație se desfășoară pe 3 și 4 iunie, la Chișinău. Conceput ca o platformă unică pentru profesioniștii din domeniu, evenimentul întrunește într-un singur loc performanța și schimbul de experiență. În acest an, Forumul va fi unul de anvergură regională, întrucât va reuni jurnaliști de investigație din mai multe țări, printre care Republica Moldova, România, Ucraina, Georgia, Armenia, Bulgaria și Kârgâzstan.

Peste 100 de participanți, 40 de moderatori si speakeri de talie internațională abordează provocările cu care se confruntă breasla, dar și caută modele/instrumente prin care jurnaliștii pot influența schimbările pozitive în societățile pe care le reprezintă, într-un moment istoric plin de controverse. 

În cadrul Forumului sunt organizate 11 sesiuni si 5 workshop-uri de instruire și dezbateri despre jurnalismul de investigație: provocări, impact și cum putem obține o reacție a autorităților la problemele abordate în anchete. De asemenea, sunt desfășurate discuții despre solidaritatea de breaslă, oportunitatea și impactul proiectelor transfrontaliere, puterea rețelelor profesionale și importanța activismul civic al jurnalistului în contextul războiului hibrid rusesc, resimțit în toată Europa.

Un spațiu distinct este rezervat sesiunilor de instruire privind capacitarea cu noi instrumente de documentare în bazele de date, inclusiv noi platforme informaționale privind circuitul banilor publici în domenii social sensibile, frauda electorală, monitorizarea impactului anchetelor jurnalistice. 

Figurează și subiecte prioritare, pe fundalul unor pericole tot mai mari pentru munca de jurnalist: securitatea jurnaliștilor de investigație, colaborarea transfrontalieră - construirea încrederii, crearea de alianțe și rețele, modalități de investigare a dezinformării și propagandei și altele.

În premieră, participanții beneficiază de asistența unor specialiști în securitatea cibernetică, care vor verifica, la solicitare, computerele jurnaliștilor și îi vor consulta privind măsurile de securizare.

Consilierul juridic al CIJM acordă, pe toată durata Forumului, consultanță privind reprezentarea drepturilor jurnaliștilor, dar și în ceea ce privește accesul la informația de interes public.

În marja evenimentului, vor fi oferite Premiile pentru Execelență în Jurnalismul de Investigație. Un juriu internațional a evaluat peste 35 de materiale depuse la concurs, iar laureații vor fi anunțați în cadrul unei ceremonii festive, organizată în prima zi a Forumului.  

Forumul Regional al Jurnaliștilor de Investigație, ediția a II-a, se desfășoară cu suportul International Media Support din Danemarca, Fundația Soros-Moldova, organizația TacticalTech din Berlin.

Partenerii evenimentului: Compania StarNet, organizatia Rezindent.NGO, Facultatea Relații Internationale și Jurnalism a ULIM și companile Azuga, VitaPharm, Gitana și Nivalli.