O investigație jurnalistică bună abordează subiecte actuale în societate, vizează persoane publice, urmărește și depistează nereguli în gestionarea banului public, este apreciată de societate și aduce schimbarea în domeniul vizat, au opinat jurnaliștii de investigație care au vorbit, în cadrul Forumului Regional al Jurnaliștilor de Investigație, despre cele mai bune materiale publicate în 2024-2025 în mass-media din Republica Moldova.

„O investigație este bună dacă este de interes public, cea care în care sunt vizate persoane care dețin funcții publice, unde sunt urmăriți banii publici și se depistează încălcări în gestionarea acestora, în care sunt folosite diversele baze de date și care este apreciată de public și aduce anumite schimbări în societate, fie și nu imediat”, a opinat Adela Șevciuc, jurnalistă de investigație a redacției Cu Sens. Jurnalista a vorbit despre experiența de documentare a investigației „11000 euro mită pentru un judecător”, în care a fost descris contextul și modul în care a fost oferită mita unui judecător pentru a-i influența decizia, au fost deconspirate practic toate persoanele implicate, magistratul a rămas în afara vreunui dosar penal.

Totodată, o investigație bună pornește de la demersul jurnalistic și nu în baza unor documente oferite de surse. „Investigație înseamnă a face un material care pornește pentru că tu ai înțeles că există o problemă și începi să cauți informații. Scrierea unei investigații bune poate necesita nu doar o informare riguroasă, ci chiar o „școlarizare” în domeniul respectiv”, consideră Mariana Rață. Jurnalista a vorbit despre investigația „Pionii FSB pe axa Chișinău-Paris”, care a pornit de la știri din presa din Franța despre niște tineri care, acu un an, au pictat steaua lui David pe clădiri din Paris. „Noi ne-am întrebat ce treabă au moldovenii să picteze stele pe clădiri din Franța”, a povestit Mariana Rață despre cum a pornit documentarea, în care s-a lucrat cu surse din Republica Moldova și Franța. A fost depistat că tinerii respectiv sunt apropiați de partidul Șor, au fost implicați în mai multe provocări în Franța, în acțiuni de protest și provocări la Chișinău, iar veriga care nu a putut fi demonstrată prin probe, deși au existat informații, este că indicațiile de a acționa le-au fost date de la Moscova.

La fel, pe lângă rezonanța obținută în societate, o investigație jurnalistică bună nu ridică întrebări și nu lasă șanse eroilor acesteia să se adreseze în instanță, consideră jurnalistul Piotr Garciu de la Comrat. Investigația sa „Bunuri strategice, ratate de autoritățile din Găgăuzia” a dezvăluit cum un autoritățile din Găgăuzia au pierdut o întreprindere strategică? Proprietate a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, depozitul de petrol, situat la granița cu Ucraina, la câțiva zeci de kilometri de portul Giurgiulești și de hotarul cu România, a fost vândut, acu câțiva ani, cu cca 5 milioane de lei, iar astăzi teritoriul acestuia arată părăsit.

Exemplu al unei investigații de succes a fost adus de jurnalistul de investigație Dorin Rusu. „Este un caz care a început acu peste 10 ani, în satul Horodiște, Rîșcani, unde este o stâncă, pe care un om de afaceri din țară a încercat să deschisă o carieră, pe hârtie fiind trecut doar un teren agricol. Oamenii din localitate au luptat peste 10 ani, eu am scris acea investigație și peste un an Ministerul Mediului s-a autosesizat și a declarat stânca monument național”, a povestit jurnalistul de la TV Nord.

În cadrul Forumului Regional al Jurnaliștilor de Investigație au fost discutate și alte anchete de rezonanță, realizate pe parcursul anilor inclusiv de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. În peste 20 de ani de activitate, Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a realizat peste 1000 de investigații jurnalistice care au fost deconspirate abuzuri și scheme ilegale și care au avut un impact vizibil în societate. „Am avut peste 30 de procese de judecată, urmare a investigațiilor jurnalistice. Scutul de protecție pentru jurnaliști este corectitudinea. CIJM nu a pierdut niciun proces, ceea ce dovedește că obiectivitatea și corectitudinea ne consacră. Echipa a rezistat în pofida nenumăratelor presiuni, probleme, procese de judecată, atacuri de tot felul, pentru că atunci când atingi interesele cuiva, în Moldova noastră mică, se găsesc mai mulți apărători ai celor corupți, decât ai jurnaliștilor care se apucă cu ei de gât”, a spus președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac.

Forumul Regional al Jurnaliștilor de Investigație este organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al International Media Support și Soros-Moldova și Tactical Tech din Berlin. Parteneri ai evenimentului sunt Compania StarNet, Rezident.NGO, Facultatea Relații Internaționale și Jurnalism a ULIM și companiile Azuga, VitaPharm, Gitana și Nivalli.