Frauda bancară, afacerile ilegale protejate de demnitari, condițiile inadecvate de muncă și încălcări grave ale drepturilor omului, violența domestică,  precum și asigurarea dubioasă a magistraților cu apartamente au constituit subiectele celor mai citite anchete realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova în anul 2018.

„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat. 

Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”,- sunt cele  trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului. Aceste dosare au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale, iar cercetarea și judecarea lor au developat scheme de justiție selectivă în Republica Moldova. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție.

Fostul premier, Vladimir Filat, și controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, au fost condamnați la ani grei de închisoare. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor, iar Șor se bucură de libertate.

Afacerea Giurgiulești. Prevederile păguboase ale unui acord tăinuit și favoruri acordate cu nemiluita investitorilor.

La peste un deceniu de la afacerea secolului în Moldova, în jurul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) continuă să planeze suspiciuni. Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a reușit să publice în premieră Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”, tăinuit de autorități. Ancheta arată cum mai mulți afaceriști, care au investit În Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), se bucură de facilități fiscale generoase din partea statului moldav. De exemplu, compania Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate. Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut doar 55 de hectare.

În plus, aceasta şi clienţii săi sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor pentru exploatarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază prețul de 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei. Statul moldovenesc a acordat facilități fiscale rezidenților PILG până în 2030. Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești” a fost semnat la 29 decembrie 2004 de către Маriаn Lupu în numele Guvernului R.Moldova, cu trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V. Marian Lupu, actualmente membru al Partidului Democrat, în 2004 era ministru al Economiei și făcea parte din guvernarea comunistă.

Actele guvernamentale pentru acordul respectiv au fost pregătite de actualul președinte Igor Dodon, pe atunci angajat în cadrul Ministerului Economiei, succedându-l, în 2015, pe Marian Lupu la șefia ministerului. În anii următori, responsabil de construcția portului de pasageri a fost desemnat Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. 

VIDEO // „Made in Moldova”. Ce sacrificii și fărădelegi se ascund în spatele hainelor de brand produse în Moldova.

Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest folosesc forța de muncă ieftină din Republica Moldova, dar nu întotdeauna le asigură condiții de muncă adecvate și salarii decente. În unele fabrici din Republica Moldova angajații, în cea mai mare parte femei, sunt plătiți cu salarii mizere, iar condițiile de muncă sunt departe de standardele țărilor dezvoltate. Ancheta scoate în vileag practici negative la una din fabricile de confecții din Moldova, care are inestiții britanice. Angajatele de Floreana Fashion din Florești, care cos haine pentru brănduri din Europa povestesc cu oroare în ce condiții sunt nevoite să lucreze. Iata ce povestește una din muncitoare: „Este greu să lucrezi, mai ales vara, când e foarte cald, există niște ventilatoare care doar învârt aerul cald. Dacă bei prea multă apă, e problemă. Nu ai voie să mergi la toaletă în timpul lucrului, te taxează imediat, cu reținere din salariu. Au fost cazuri când femeile au leșinat în timpul lucrului, au pierdut sarcini”. 

VIDEO// Statul care își ucide cetățenii. Peste 200 de accidente de muncă, între care 26 de decese la locul de muncă, nu sunt cercetate.

Accidentele de muncă în Republica Moldova sunt frecvente, iar statul aproape că nu face nimic pentru a impune angajatorii să asigure securitatea muncii.  În noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, nu era clar stabilită procedura de comunicare, cercetare și evidență a accidentelor de muncă suferite de aceasta categorie de lucrători. Or, cercetarea imediată a accidentelor produse cu salariații în câmpul muncii este necesară pentru stabilirea obiectivă a împrejurărilor și cauzelor producerii acestora și nu reprezintă nimic altceva decât asigurarea protecției sociale a accidentatului. După publicarea anchetei, din iunie 2018, autoritățile au reîntors temporar sarcina de a investiga accidentele de muncă grave și mortale Inspectoratului de Stat al Muncii. 

Femeile bătute, singure în fața agresorilor și a sistemului de justiție - o altă anchetă care scoate în vileag malaxorul prin care trebuie să treacă victimele violență, ca să iasă din mediul abuzativ și să obțină tragerea la răspundere a abuzatorilor. Victimele violenței în familie, majoritatea femei, depind adesea, de un sistem de justiție care nu le protejează și nu manifestă clemență atunci când, din disperare, acestea ajung să se apere singure sau să contraatace, spun avocați și activiști pentru drepturile omului. 

Ancheta descrie cazul unei femei, care a avut curajul să semnaleze abuzurile, să  inițieze două procese penale pe violența în familie. Ea a semnalat despre problemele cu care se confrunta la nivelul organelor de poliție, procuratură sau instanțe de judecată pe Harta Corupției de pe partalul Anticoruptie.md al Centrului de Investigații Jurnalistice. Cazul acestei femei este similar cu alte zeci și sute de cazuri ale altor femei, care se confruntă cu sistemul de justiție, în care, ca și în cazul altor societăți cu caracter patriarhal din regiune, discriminarea și dublul standard aplicat barbaților și femeilor care săvârșesc acte de violență influențează prioritățile polițiștilor, procurorilor și judecătorilor. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat procedurile prin care trec femeile supuse violenței în familie și au ajuns la concluzia că sistemul care ar trebui să le apere este departe de a fi unul prietenos.

Ancheta Femeile bătute, singure în fața agresorilor și a sistemului de justiție a fost premiată la finele anului 2018 în cadrul unui concurs național desfășurat de UN Women Moldova și Asociația Presei Independente. Autoarele investigației Natalia Porubin și Cornelia Cozonac s-au învrednicit de premiul I în cadrul concursului pentru profesionalism în abordarea subiectele conexe egalității de gen.  

Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos. 

Mai mulți magistrați au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Aceștea au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari.

Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.