După ce Curtea Constituțională a stabilit, marți 17 octombrie, că în cazul în care șeful statului refuză să își îndeplinească atribuțiile de serviciu, creând blocaje instituționale, există temei pentru instituirea unui președinte interimar care să înlăture blocajele, Guvernul s-a adresat astăzi Curții în vederea constatării circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte în cazul desemnării ministrului Apărării.

Guvernul vrea instituirea unui șef de stat interimar pentru numirea candidatului propus de prim-ministru pentru funcția de ministru al Apărării. Sesizarea aprobată astăzi de Guvern „se impune pentru depășirea blocajului instituțional generat de președintele țării prin încălcarea obligației constituționale de numire în funcție a ministrului Apărării la propunerea repetată a prim-ministrului”, se arată în cererea depusă la Curtea Constituțională.

„Avem o situație când intervine interimatul funcției de președinte nu pentru o perioadă de timp, dar pentru o cauză. Și această cauză este numirea ministrului Apărării. Republica Moldova este o țară parlamentară, iar președintele nu poate cauza blocaje instituționale și instabilitate politică”, a menționat premierul Pavel Filip în cadrul unei ședințe speciale a Executivului.

Sesizarea Guvernului urmează să fie examinată vineri, 20 octombrie, de către Curtea Constituțională.

Amintim că, la data de 12 septembrie curent, Pavel Filip a propus președintelui candidatura lui Eugen Sturza pentru funcția de ministru al Apărării, dar propunerea a fost respinsă. Același lucru s-a întâmplat și la propunerea repetată a premierului de numire a lui Sturza în calitate de ministru. Pentru că norma constituțională nu prevede clar ce ar trebui să se întâmple după ce președintele refuză repetat o numire în Guvern, Executivul s-a adresat Curții Constituționale pentru a clarifica acțiunile ce pot fi întreprinse de către prim-ministru și deciziile care pot fi adoptate de Parlament în cazul în care președintele refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru. 

În decizia dictată pe 17 octombrie 2017, magistrații Curții au stabilit că astfel de circumstanțe pot servi drept temei pentru instituirea temporară a interimatului funcției de președinte, doar că pentru fiecare caz concret e nevoie de un aviz din partea Curții Constituționale. Hotărârea mai prevede că interimatul funcției de președinte ar urma să fie exercitat de spicher sau premier.