În mai puțin de trei săptămâni, orice cetățean al R. Moldova, dar și străinii care au înregistrat diverse activități în țară, de la intrare, până la relații de orice natură cu instituțiile statului, vor putea fi verificați aproape de oricine. Experții sunt îngrijorați că aceasta va afecta extrem de grav intimidatea individuală și va deschide poarta unor posibile abuzuri privind datele personale din partea unor entități care nu aveau până acum acces la astfel de date, inclusiv prin proceduri excepționale.

Dacă până în prezent astfel de date puteau fi accesate numai de instituții abilitate, care funcționează pe bază de mandat de siguranță națională în domenii precum cel economic sau securitar, mai nou, Guvernul va da acces la informațiile cu caracter personal unei largi categorii de profesii.

Conform Legii nr. 142 din 19 iulie 2018, care urmează să intre în vigoare pe 10 noiembrie 2018, toate instituțiile și autoritățile publice vor fi obligate să ofere acces la registrele, bazele de date, sistemele informaționale și cele de evidență pe care le gestionează, conectându-le la platforma de interoperabilitate.

„Da, este adevărat. În virtutea noii legi, toate instituțiile publice, inclusiv cele medicale, vor fi obligate să se conecteze la platforma de interoperabilitate și să ofere acces  altor utilizatori la informația pe care o gestionează”, a declarat pentru anticoruptie.md juristul Sergiu Bozoianu, director al Asociației pentru Protecția Vieții Private.

Fac excepție autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniul activității de supraveghere a entităților din sectorul financiar, al apărării naționale, securității statului, menținerii ordinii publice, contracarării infracționalității, prevenirii şi combaterii corupţiei.

În afară de acestea, Guvernul a creat cadrul legal ca toate instituțiile și autoritățile publice, notarii, executorii judecătorești, registratorii, avocații, administratorii autorizați, experții judiciari, interpreții și traducătorii și/sau alte persoane de drept privat să poată accesa acest sistem integrat de date.

Cu alte cuvinte, dacă un traducător va avea nevoie de datele unui simplu cetățean, acesta le va avea la îndemână, totul fiind la un click distanță de accesare a acestei baze uriașă de date.

Fișa ta medicală, la îndemână oricărui curios din rețea

Noua lege va permite accesarea și utilizarea datelor precum: numele, prenumele, IDNP, adresa de domiciliu, datele membrilor de familie, datele despre transport, bunurile imobile, traversarea frontierei de stat, informații din registrul medical privind starea de sănătate etc. de către reprezentanții sectorului public și cel privat, fără consimțământul persoanei fizice ale căror date vor fi accesate.

Instituțiile enumerate mai sus nu au nevoie decât de o autorizație emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Participanții vor fi conectați la sistem de către o „autoritate competentă” care nu a fost totuși stabilită expres  până acum prin lege.

Mai mult, cel „accesat” de către orice din sistem nu va fi informat asupra faptului că datele ei sunt accesate și utilizate în anumite scopuri, persoana nu va putea cere modificarea, completarea sau ștergerea acestor date.

În acest context, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a va avea posibilitatea să autorizeze în mod corespunzător operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate prin intermediul platformei de interoperabilitate. Or, prevederile de bază care se aplică la aprecierea asigurării dreptului la viața privată în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal au fost exclusă din textul legii.

Ce spun experții

Același context va duce la crearea unei situații cel puțin îngrijorătoare, spun experții.

„Acest aspect presupune că oricare funcționar public sau angajat din mediul privat, care va avea acces la platforma de interoperabilitate, va putea accesa orice informație din sistem în privința oricărei persoane fizice, fără a avea o necesitate legală (cerere, demers, proces contravențional, penal, civil, de executare etc.). Aceasta ar însemna că Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu se va aplica prelucrărilor efectuate prin intermediul acestei platforme”, se arată într-o scrisoare deschisă a Asociației pentru Protecția Vieții Private.

Mai mult, normele enunțate în textul controversatei legi nr. 142 din 19.07.2018 exced principiile de protecție a datelor cu caracter personal la nivelul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

„În textul Convenției Consiliului Europei modernizată 108 pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritățile de control și fluxul transfrontalier al datelor cu caracter personal și REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (GDPR), nu regăsim un astfel de temei prevăzut la art. 5 lit. g) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal.” 

„Prin acest amendament, Republica Moldova instituie un nou temei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa consimțământului subiectului de date”, se mai menționează în aceeași scrisoare deschisă.

XXX versus date aproape deschise

Jurnaliștii au semnalat de nenumărate ori faptul că tendința autorităților este să închidă accesul la datele de interes public, pe care instituțiile încearcă de cele mai multe ori să le prezinte ca date cu caracter personal, ceea ce constituie un abuz.

De fapt, autoritățile încearcă să împiedice accesul la astfel de date pentru a ascunde diverse acte de corupție sau protejează personaje influente afiliate la diverse cercuri politico-economice. Un act considerat în absolută neconcordanță cu trend-ul european.

„Este o situație total inadecvată care compromite legitimitatea acestor acte normative. În timp ce Uniunea Europeană implementează un nou cadru juridic privind protecția datelor cu caracter personal care, pe de o parte, oferă unu control mai mare persoanelor fizice privitor la modul de utilizare a datelor cu caracter personal de către autoritățile publice, dar și instituțiile private, precum și oferă mecanism adecvat de acces la aceste date de către mass-media pe probleme de interes public, în Republica Moldova se adoptă modificări care lipsesc în totalitate cetățeanul de dreptul la viața privată, oferind acces nelimitat la informații despre viața privată către puterea publică, generând situații de abuz și persecutare”, a mai declarat juristul citat.

Rea intenție sau incompetență?

Trebuie menționat că această lege controversată a luat naștere la începutul acestui an printr-o hotărâre de guvern și a primit toate avizele comisiilor de specialiatitate din Parlament (9 la număr) și ale altor instituții precum CNA, (Detalii AICI)

Legea a fost adoptată în două lecturi – prima pe 26.04.2018 și a doua pe 19.07.2018.

„Vreau să cred că atunci când au fost propuse modificările enunțate la Legea privind protecția datelor cu caracter personal, nu au fost conștientizate efectele și consecințele. Este evidentă neconcordanța crasă a acestor norme cu principiile statului de drept și a obligațiile asumate de către Republica Moldova odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE.

În cazul în care amendamentele enunțate vor intra în vigoare, apare riscul iminent de acces necontrolat la orice informație despre viața privată a unei persoane fizice. În acest sens, sunt limitate orice pârghii de control și contracarare a unor eventuale abuzuri, persecutări a persoanelor fizice”, a mai spus Sergiu Bozianu.

Expertul a mai precizat că este inevitabilă o reacție și din partea partenerilor externi ai Chișinăului.

„Cu certitudine, vom avea reacții din partea experților și a comunității europene. Sper foarte mult ca legiuitorul să amendeze în regim de urgență aceste prevederi pripite și să evite pentru Republica Moldova o eventuală condamnare la CtEDO. De asemenea, să nu afecteze imaginea aceste țări în fața propriilor cetățeni și a partenerilor de dezvoltare”, a completat acesta.