Liderul intermar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a fost ales joi drept noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, fiind votat de 64 de deptați. PAS deține majoritatea în legislativul de la Chișinău și are 63 de fotolii din 101.

Grosu a fost singurul candidat la această funcție, iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a boicotat alegerea lui Grosu. Deputații socialiști au precizat că nu participă la vot și au acuzat vicierea procedurii. În schimb deputații Partidului Șor au menționat că vor vota candidatura PAS, dar se pare că numai unul dintre cei șase au votat candidatura lui Grosu.

De asemenea, fostul vicepreședinte al Parlamentului, Mihai Popșoi, a fost ales în funcția de președinte al fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în noul Legislativ. Fracțiunea PAS, formată din 63 de deputați va avea și trei vicepreședinți – Vladimir Bolea, Veronica Roșca și Lilian Carp. Totodată, deputatul Artur Mija este noul secretar al fracțiunii.

Pe de cealaltă parte, fosta șefa a Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a fost aleasă drept șefa fracțiunii PSRM din acest Parlament. Fracțiunea Partidului Șor, va fi condusă de oligarhul fugar, Ilan Șor, aflat în Israel.

Trecutul politic, avere și interese

Potrivit portalul Anticorupție.md, liderul interimar al PAS, Igor Grosu, a deținut funcții de conducere în mai multe organizații neguvernamentale până a intra în politică, inclusiv Asociația Pro-Democrație, Centrul național de asistență și informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Amnesty International Moldova, Centrul de analiză și evaluare a reformelor.

În mai–decembrie 2003, a fost coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Ulterior, în perioada decembrie 2003–iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei.

În 2004–2008 a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008 a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD. În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat.

În august 2012, a fost numit viceministru al Educației, exercitând această funcție în perioada mandatului de ministru al Maiei Sandu la același minister.

În august 2015, Grosu a fost angajat în calitate de consilier principal de stat în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale al prim-ministrului Valeriu Streleț. În această funcție s-a menținut câteva luni, fiind demis de premierul interimar Gheorghe Brega. După plecarea de la Guvern, a urmat-o pe Maia Sandu în proiectul politic Partidul Acțiune și Solidaritate.

În 2016, el a fost ales secretar general al formațiunii, deținând această funcție până la alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova (noiembrie 2020). După instalarea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului, Igor Grosu a devenit lider al acestei formațiuni politice.

În martie 2021 a fost desemnat de președinta Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru, în încercarea de a epuiza procedura de alegere a primului-ministru pentru a dizolva Parlamentul și a demara alegeri parlamentare anticipate. Numirea lui Igor Grosu să formeze echipa guvernamentală a fost a treia încercare, după ce altele două, cu Natalia Gavriliță, au eșuat, dar și după ce Mariana Durleșteanu, nominalizată de alianța PSRM - Pentru Moldova la funcția de premier, a decis să își retragă candidatura. Ea și-a motivat decizia prin faptul că „nu își poate permite ca numele și reputația să îi fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice”.

Deputații socialiști au cerut Curții Constituționale suspendarea decretului privind desemnarea președintelui interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în funcția de premier, dar înalta instanță a calificat decretul șefei statului drept constituțional.

În cadrul procedurii de vot din 25 martie 2021 deputații socialiști și cei ai Partidului Șor au refuzat să participe la ședința legislativului pentru acordarea votului de încredere echipei premierului desemnat Igor Grosu, iar PSRM, Partidul Șor și „Pentru Moldova” au boicotat ședința.

Din cauza lipsei de cvorum, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a considerat subiectul „epuizat”. Deputații socialiști au calificat atât consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier drept mimate. Președinta Maia Sandu și liderul fracțiunii PAS Igor Grosu nu au ascuns că urmăresc dizolvarea Parlamentului pe motiv că există o majoritatea, numită „toxică” și coruptă, cu care nu se poate de lucrat.

Conform declarației de avere și interese, în 2019 Grosu a avut un venit de 228.650 de lei moldovenești din activitatea sa de deputat. Mai exact, a ridicat un salariu de 124.462 de lei, la care s-au adăugat alte 104.188 drept compensații lunare pentru cheltuieli de tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. El a mai trecut în declarația de avere 1.200 de euro obținuți din darea în locațiune a apartamentului.

În secțiunea destinată soției sale, el a trecut un venit de 79.369 de lei: 24.298 drept salariu de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 55.071 drept remunerare de la Centrul psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. În plus, Igor Grosu a declarat un venit în valoare de peste 5.000 de lei românești drept indemnizații pentru copii de la statul român. Deputatul a trecut cinci terenuri agricole și unul în intravilan.

La categoria bunuri imobile, a indicat două case de locuit: una achiziționată în 2011, de 121,7 metri pătrați, obținută în urma unui contract de vânzare cumpărare în valoare de 231.721 de lei și cealaltă – în 2017, cu suprafața de 82,3 metri pătrați, obținută prin donație.

Tot aici figurează apartamentul trecut în declarațiile precedente. El a mai declarat că a obținut în 2017 alte obiective de 33,8 metri pătrați, 24,8 metri pătrați și 18,9 metri pătrați. De asemenea, a mai trecut drept proprietate un spațiu comercial obținut în 2011, cu suprafața de 39,6 metri pătrați în valoare de 106.471 metri pătrați. În 2017, el și-a cumpărat și o mașină Volkswagen Touran, produs în 2009, în valoare de 7.800 de euro.

Pentru 2020, parlamentarul a obținut un venit din activitatea sa în legislativ în valoare de 457.449 de lei – 214.374 constituie salariul și alte 243.075 compensațiile pentru tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. În dreptul soției sale, deputatul a trecut un venit în valoare de 113.920 de lei: 92. 652 de lei alcătuiește salariul de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 21.268 – remunerarea din partea Centrului psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. La secțiunea datorii, el a indicat un credit contractat în 2020 în valoare de 11.599 de lei.