Proiectul privind înființarea unei Comisii Electorale Centrale în UTA Găgăuzia, propus recent de socialiști, ar putea deschide o cutie a Pandorei. Dublarea CEC-ului național nu face decât să alimenteze anumite riscuri și temeri legitime față de proiectul secesionist mai vechi din autonomie. Crearea unei autorități autonome are în același timp și niște costuri de întreținere, deloc ignorabile. De această părere este deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, care a analizat subiectul într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„La ședința de ieri am dorit să cunosc costurile acestui proiect al Comratului, dar fără răspuns. În schimb, autorul a avut tupeul de a acuza deputații de „naționalism”. Las reacția inadecvată pe seama culturii individului, dar voi sublinia motivele pentru care această decizie are costuri și financiare, și politice.

1. UTAG are statut special de autoguvernare regională. Totuși, resursele financiare ale autonomiei sunt prevalent finanțate din bugetul de stat. În 2017, din veniturile totale ale UTAG (770 mln lei), transferurile cu destinațe specială + defalcările de la impozitele și taxele de stat, TVA, accize etc, au reprezentat 660 mln lei. În acest fel, ponderea veniturilor provenind din sursele bugetului de stat în totalul veniturilor bugetare ale UTAG ESTE DE 86%.

2. Aceiași proporție este păstrată constant în anii 2018, 2019 și 2020. În aceste condiții, crearea de noi instituții cu statut permanent este nu doar dăunătoare politic, dar și risipitoare de bani ai cetățenilor RM pe care autonomia îi primește din transferuri cu destinație specială, altfel spus, destinate pentru nevoile de bază sociale, economice, educație, sănătate, iar un CEC autonom cu siguranță nu este o urgență a populației”, a scris Igor Munteanu.

Potrivit deputatului, acceptarea unei autorități electorale autonome separate de CEC național deschide o cutie a Pandorei. „Pentru că Comratul își dorește și o Curte de Conturi separată, și alte instituții, care nu ar trebui să aplice legea națională, conducându-se de un izolaționism prost camuflat sub patronajul ideologic al PSRM. Unii deputați au reproșat autorilor că proiectul nu a fost promovat prin grupul legislativ comun, creat în 2015 ca organism de lucru între Parlament și Adunarea Populară UTAG. Adevărat, dar nu-i hiba cea mare”, mai scrie deputatul.

Chiar dacă a fost trimis la revizuire, acest proiect nu-i ucis, consideră Munteanu, ci ar putea crea mai departe riscuri, încercând să evite expertiza legală și spiritul Constituției RM. 

Precizăm că deputații din opoziție au criticat proiectul de lege al PSRM, afirmând că reprezintă „un pas spre federalizarea Republicii Moldova” prin aprobarea de „elemente distinctive ale unui stat separat” pentru Găgăuzia.

Amintim că la începutul anului 2019, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, i-a înmânat liderului PSRM, Igor Dodon, o medalie cu ocazia împlinirii a cinci ani de la referendumul din Găgăuzia, subliniind că Dodon personal a sprijinit plebiscitul de atunci.

Referendumul cu pricina a avut loc la 2 februarie 2014. În urma acestuia, 98,9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența, în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uninea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Prin organizarea referendumului au fost încălcate prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului electoral al Republicii Moldova și ale altor acte legislative.