„Mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale. Oligarhii și liderii politici își influențează puternic pozițiile editoriale”, este punctul de vedere al Reporterilor fără Frontiere (RFR) exprimat în raportul Indicele Libertății Presei pentru anul 2024. Conform sursei, Republica Moldova a înregistrat o ușoară cădere cu 3 poziții față de anul precedent, ocupând locul 31 în lista celor 180 de state evaluate. 

Autorii raportului au remarcat în timpul evaluării că „în timp ce unele mass-media riscă să se ocupe de probleme care sunt jenante pentru autorități, mulți se limitează la a urma agenda politică a partidului la care sunt afiliați”. Raportul amintește și de starea de urgență impusă din cauza războiului din Ucraina, care a servit drept instrumnet pentru autorități „pentru a suspenda licențele mai multor canale TV în ajunul alegerilor din 2023, fără o transparență adecvată cu privire la motivele acestei decizii”. Totodată, „măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformarii și discursurilor instigatoare la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”, constată sursa citată.

RFR punctează și influența politică asupra peisajului mediatic, care „este polarizat și marcat de influența lui Ilan Shor, un oligarh pro-Kremlin care a plecat în exil pentru a scăpa de acuzația de corupție. Imperiul media construit în ultimii ani de companiile legate de Shor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, inclusiv  TV6 și  Orizont TV , în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de Vladimir Plahotniuc, aflat și el în exil, au fost, de asemenea, suspendate în noiembrie 2023. Conținutul acestor instituții media a migrat online pe site-urile lor web și pe rețelele de socializare”.

Experții consideră că accesul la informații este uneori subminat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente. Inclusiv, aceștia văd drept „îngrijorătoare modificările rapide și netransparente ale legislației de la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a bloca canale ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență”.

Este de remarcat că jurnaliștii Anticoruptie.md au prezentat în investigația TELEVIZIUNILE „CU NOUĂ VIEȚI” ALE PARTIDULUI ȘOR ȘI PSRM cum trei dintre cele șase televiziuni cu licențele suspendate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) pentru lipsa unei informări corecte despre evenimentele naționale, dar și războiul din Ucraina, au migrat pe frecvențele altor posturi tv, cu tot cu echipele lor și, respectiv, cu politica editorială pentru care au fost taxate. Patronii și-au deschis cu mărinimie conturile și au finanțat pe larg promovarea noilor locații și identități, reclame în acest sens fiind publicate chiar pe facturile pentru serviciile comunale. De altfel, Anticoruptie.md a deconspirat anterior cine stă în spatele unor instituții media, de unde vin banii și cum politicieni afiliați și devotați Moscovei dictează politica editorială.

La capitolul securitatea jurnaliștilor moldoveni, RFR susține că aceștia  „pot fi ţinta insultelor şi intimidărilor din partea politicienilor. Susținătorii lor recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliştilor în Transnistria, provincie separatistă de est susţinută de Rusia, este supus unei acreditări speciale”.

Menționăm că pozițiile de top la capitolul „libertatea presei” sunt ocupate de: Norvegia (91,89 puncte), Danemarca (89,6 puncte) și Suedia (88,32 puncte), iar ultimele locuri sunt împărțite de Afganistan (19,09 puncte), Siria (17,41 puncte) și Eritrea (16,64 puncte).