Integritatea în serviciul public, interacțiunea societății civile și a presei la nivel local cu autoritățile publice, depistarea cazurilor legate de conflicte de interese, incompatibilitate și alte situații care țin de integritatea actorilor publici au fost discutate marți de către reprezentanții Consiliilor Locale de Transparență din Strășeni, Bălți și Cahul, inspectorii Agenției Naționale de Integritate și membrii Rețelei Jurnaliștilor de Investigație, în cadrul unui Club al Jurnaliștilor de Investigație.

În cadrul discuției, șefa Inspectoratului de Integritate, Ala Timoftică, a remarcat importanța conlucrării inspectorilor de integritate cu jurnaliștii de investigație în procesul depistării încălcărilor de către funcționarii publici. Totodată, Ala Timoftică a menționat că, deși inspectorii au acces facil la unele baze de date, controlul averii rămâne un proces complex și de durată din cauza verificărilor manuale și a lipsei de softuri performante: 

„Chiar dacă inspectorii de integritate au un avantaj foarte mare în obținerea informațiilor bancare și o obțin mult mai usor decât procurorii, controlul averii este un proces foarte complex și de lungă durată, care presupune acumularea, prelucrarea informației, mai ales ținând cont că nu dispunem de softuri performante care ar ușura acest proces. Verificarea informației financiare se efectuează manual de inspectorul de integritate, este o muncă colosală.

Avem și primele rezultate majore în colaborarea noastră cu instanțele de judecată, dacă înainte practic toate actele noastre erau anulate din motive minore de procedură, acum ele se examinează mai profund, la moment avem primele acte nedefinitive cu constatarea diferențelor substanțiale și mergem în instanță pentru confiscarea averii. Este ceva nou pentru noi și pentru aceste rezultate au fost depuși ani de muncă.

Actualmente sunt peste 70000 de subiecți care depun declarații anual, din care peste 2000 de declarații, inclusiv ale judecătorilor și procurorilor, suntem obligați să le verificăm în fiecare an. Sunt cazuri, ele nu sunt așa de multe, când depistăm încălcări anume în timpul verificării declarațiilor de venit.

Anul acesta avem 500 de procese contravenționale inițiate pe depunerea tardivă sau nedepunerea declarațiilor. Avem peste 60 de acte de constatare care prevăd confistarea, care stau pe rol la Curtea Supremă de Justiție, avem trei sentițe definitive. Dar chiar și după emiterea sentinței definitive pe aceste cazuri, cu procedura de confiscare trebuie din nou să trecem prin toate cele trei nivele ale instanțelelor de judecată, începând cu instanța de fond, proces care necesită mulți ani”.

Directorul Asociației pentru Protecția Vieții Private, avocatul Sergiu Bozianu, juristul CIJM, susține că unificarea și modernizarea procedurilor aplicate de APL ar spori transparența și ar eficientiza accesul la informații și protecția datelor, economisind timp și resurse atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni.

„Avem nevoie de o unificare a practicilor și trebuie să găsim în autoritățile publice locale parteneri alături de care să dezvoltăm proceduri unitare. Doar astfel vom putea atinge obiectivele pe care ni le propunem. În prezent, practicile variază considerabil de la o autoritate la alta. O inițiativă importantă în acest sens este crearea unei platforme guvernamentale care se dezvoltă acum pentru toate autoritățile publice centrale și reprezintă o modalitate de depunere a cererilor în format electronic unificat, ceea ce este un pas înainte. Totuși, nu ne putem opri aici; trebuie să extindem aceste proceduri, să le facem mai larg accesibile și mai eficiente. 

În același timp, trebuie să recunosc că legislația privind protecția datelor este deseori implementată anevoios și distorsionat, deși legea nu prevede o astfel de abordare. Noi trebuie să delimităm protecția datelor de interesul public, noțiunea de interes public trebuie să fie foarte clară, trebuie să ajungem la alfabetizarea cadrului responsabil care se ocupă de publicarea, hașurarea, excluderea datelor. 

Pe site-ul ANI, de exemplu, indexarea funcționează bine când se caută o persoană după nume și prenume. Totuși, această funcționalitate lipsește pentru declarațiile de avere și interese, din cauza unui software învechit. O unificare a acestor practici ar aduce beneficii considerabile, economisind timpul nostru, al cetățenilor și al inspectorilor, permițându-ne să ne concentrăm asupra cazurilor cu adevărat relevante”.

Inna Raileanu, coordonatoare a Consiliului local de transparență (CLT) din municipiul Bălți, a subliniat importanța colaborării societății civile cu autoritățile publice, ceea ce are ca rezultat o mai mare transparență și implicarea cetățenilor la luarea unor decizii importante: 

„APL colaborează cu societatea civilă prin Consiliul local de transparență din municipiul Bălți, un organ consultativ la nivel municipal, format din cetățeni din diverse domenii de activitate. Scopul nostru este promovarea transparenței și prevenirea corupției, implicând cetățenii în procesul decizional și evaluarea activităților autorităților și instituțiilor locale. Anume grație acestei colaborări se facilitează un dialog constant și se încurajează participarea publicului în stabilirea priorităților bugetare. Monitorizăm APL prin evaluarea transparenței și respectarea accesului la informații. Membrii Consiliului analizează deciziile autorității și propun îmbunătățiri. De asemenea, încurajăm cetățenii să raporteze eventualele încălcări, contribuind astfel la responsabilizarea activității APL”.

La rândul său, Dumitru Panait, Secretar CLT Cahul, afirmă că  cooperarea între APL Cahul și ONG-urile din regiune este bună în diverse domenii de interes comun. Cât ține de interacțiunea Consiliului Local de Transparență cu APL Cahul aici, potrivit activistului civic, există aspecte care pot fi îmbunătățite:

„Scopul nostru principal nu este să "depistăm încălcări" cât să venim cu recomandări de îmbunătățire a proiectelor de decizii supuse consultărilor și a procesului de transparență per ansamblu. De fiecare dată când Primăria plasează anunțuri de consultări publice, membrii CLT Cahul se adună în ședințe și vin cu propuneri la proiectele de decizii pe care le depunem  la Ghișeul Unic din cadrul Primăriei. 

Astfel, atunci când analizăm actele emise de autoritățile publice locale și identificăm situații, care în opinia noastră nu corespund întocmai cu legislația în vigoare, venim cu recomandări, propuneri concrete către APL Cahul, sau după caz, apelăm la instituțiile publice la nivel național care pot clarifica întrebările. Deoarece am avut cazuri când din cauza că legislația este ambiguă - APL/instituțiile publice naționale interpretează articolele în mod diferit. Legea privind accesul la informații de interes public, Legea cu privire la societățile pe acțiuni de exemplu”.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație a fost organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice și asociația ECOU din Cahul.