Judecători cu probleme de integritate printre magistraţii specializaţi în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, desemnaţi de CSM

Anticoruptie.md
13/03/2017
Adunarea generală a judecătorilor din octombrie 2016. Foto: CIJM

Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

Printre judecătorii care vor da acordul pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii este Anatolie Minciună, promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de fostul președinte Vladimir Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. 

Oxana Robu, de la aceeași instanță, se numără printre magistrații care urmau să primească apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

O altă magistrată, Galina Moscalciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. 

Iulia Cimpoi, Eugenia Fistican și Svetlana Caitaz se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de membrii CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Toate trei au optat pentru prima opțiune. Între timp, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir. 

Care este rolul magistraților desemnați, potrivit noii legi

Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că, potrivit noilor prevederi, evaluarea integrităţii instituţionale se va face în patru etape, prima fiind evaluarea respectării de către instituție a politicilor anticorupție. În cazul în care nu sunt respectate mai multe dintre aceste politici și există bănuiala rezonabilă că angajații se dedau actelor de corupție, CNA poate demara testarea entității. 

Centrul trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii. „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă consideră că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, a explicat anterior Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul unei şedinţe anterioare a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţii

Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. Instituţia are la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare. 

„Pentru noi concluzia ar fi că el nu este un manager bun de instituţie având practic trei avertizări. Asta înseamnă că acest conducător asigură existenţa instituţiei în interes privat şi nu în interesul public. Este treaba conducătorului să decidă dacă îi concediază pe subalternii care au picat testul. CNA informează pe cel care l-a numit în funcţie de şef că acesta conduce instituţia de o manieră ineficientă şi recomandăm să-l înlocuiască cu o altă persoană”, a adăugat Cristina Ţărnă.

Anticoruptie.md
13/03/2017




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii