La aproape o lună de la primul tur al alegerilor prezidențiale, Comisia Electorală Centrală invită reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice să studieze documentele la care au cerut acces acum aproape două luni, prin solicitări oficiale.  

Răspunsul semnat de Alina Russu, președinta CEC, la 2 decembrie, a ajuns la Centrul de Investigații Jurnalistice în această dimineață. „Ne exprimăm disponibilitatea, având în vedere încheierea activităților de administrare a alegerilor, de a le pune la dispoziție sub condiția respectării procedurii privind prelucrarea datelor cu caracter personal și semnării declarației de confidențialitate de către persoanele delegate. Atragem atenția că prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi efectuată doar statistic, fiind interzisă transcrierea acestora”, potrivit răspunsului. 

Întâmplător sau nu, reprezentanții CEC au venit cu această reacție după ce Centrul de Investigații Jurnalistice a anunțat că a acționat instituția în instanța de judecată pentru îngrădirea accesului la informația de interes public. Prima ședință va avea loc pe data de 24 ianuarie 2017, la Judecătoria sectorului Centru.

„Decizia CEC de a furniza informația solicitată este întârziată. Astfel a fost periclitată activitatea reporterilor, fiind sabotată finalitatea invesțigațiilor jurnalistice”, a comentat avocatul Vitalie Zama, din cadrul organizației „Juriști pentru drepturile omului”, care reprezintă Centrul de Investigații Jurnalistice în acest dosar. 

La începutul lunii octombrie, Centrul de Investigații Jurnalistice a depus la Comisie o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripție depuse de grupurile de inițiativă pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. „Interesul față de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfășurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conținute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare. Suplimentar la aceasta, jurnaliștii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-și asumă responsabilitatea să nu divulge datele cu caracter personal și să nu fotografieze documentele.

În răspuns, reprezentanții CEC au invocat protecția datelor cu caracter personal, adresându-se Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 

O altă solicitare expediată la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentații Serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală.

Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului și anul nașterii donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute, alți donatori se numără printre beneficiarii unor licitații publice. Printre sponsorii acestei electorale se regăsesc preoți, prosperi oameni de afaceri și persoane cu trecut penal.

De fapt, jurnaliștii de investigație primesc tot mai multe răspunsuri la solicitările oficiale în care funcționarii publici invocă datele cu caracter personal, refuzând astfel să ofere informații de interes public. Reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal spun că, de multe ori, autoritățile interpretează eronat atunci când, invocând acest motiv, nu prezintă datele solicitate pentru că aproape orice solicitare de informație presupune o ingerință în viața privată. Practica CEDO arată, de exemplu, că o astfel de ingerință este permisă, atâta timp cât la nivel național există o lege care permite acest lucru, iar în cazul Republicii Moldova este vorba despre Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare. Pe de altă parte, unii experți cred că Centrul este folosit direct sau indirect de instituțiile publice în calitate de paravan sau bâtă în raport cu accesul la informația de interes public. Subiectul a fost abordat joi, 1 decembrie, la o ședință a Clubului jurnaliștilor de investigație, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice.