Legea privind evaluarea integrității instituționale, o versiune revăzută a Legii testării integrităţii profesionale, declarată parţial neconstituţională în aprilie 2015, a fost publicată vineri, 26 august, în Monitorul Oficial. Subiectul a fost dezbătut anterior în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice la care au participat șefii CNA și experți independenți. 

Potrivit Legii privind testarea integrităţii profesionale, în faţa oricărui funcţionar public putea să se prezinte o persoană care se comporta exact ca un cetăţean de rând şi care simula o situaţie virtuală, filmând atât propriul comportament, cât şi pe al persoanei supusă testului. Scopul declarat al testării era să se afle dacă funcţionarul se implică în acte de corupţie, dacă denunţă tentativele de corupere sau dacă declară cadourile care i-au fost oferite. Consecinţele pentru abaterile constatate erau de ordin disciplinar, funcţionarul riscând să-şi piardă locul de muncă. De frica să nu pice testul, în adresa CNA, au venit circa 500 de solicitări prin care agenţii publici cereau să fie instruiţi cum să procedeze atunci când cineva le oferă mită sau cadouri. 

„Până atunci CNA propunea instruiri, iar lor nu le părea interesantă propunerea. În doi ani au fost instruite peste 70.000 de persoane la solicitare. Pentru prima dată am văzut dorinţa de conformare la nişte prevederi de care nimănui nu i-a păsat timp de zece ani, cum ar fi întocmirea unui registru cu cadourile primite de angajaţii unei instituţii sau rezolvarea conflictelor de interese. Astfel, am constatat că 75% din instituţii nu aveau registre de cadouri, iar 100% nu aveau un sistem de rezolvare al conflictelor de interese. Prevenirea corupţiei în instituţii nu funcţiona pentru că nu existau consecinţe”, a declarat anterior Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie. Ea a precizat că a crescut semnificativ şi rata denunţărilor actelor de corupţie: de la unul la două luni, la circa 40 pe parcursul lunii ianuarie 2015.

În aprilie 2015, după ce Comisia de la Veneţia şi-a expus opinia, Curtea Constituţională a declarat mecanismul de aplicare al acestei legi parţial neconstituţional. Magistraţii Înaltei Curţi au precizat, între altele, că în lege nu ar fi trebuit să fie stipulat faptul că o persoană care pică testul trebuie concediată. În schimb, testările trebuiau desfăşurate sub control judiciar, adică să existe acordul magistraţilor, şi să aibă la bază o bănuială rezonabilă. În plus, judecătorii au remarcat că acestor probe trebuiau supuse toate categoriile de agenţi publici, inclusiv deputaţii şi judecătorii.

Noul concept: patru etape pentru evaluarea integrităţii unei instituţii

În scurt timp, autorităţile au venit cu un nou proiect de lege: evaluarea integrităţii instituţionale. „Ca să nu pierdem efectul preventiv puternic pe care l-am avut prima dată, am făcut obligaţii nu doar pentru angajat, ci şi pentru angajator. Iată de ce vom supune testului instituţia şi ca parte a integrităţii instituţiei trebuie să verificăm şi integritatea persoanelor care fac parte din instituţie. Responsabilitatea de a cultiva climatul de integritate revine şefului instituţiei. Conducătorul trebuie să asigure funcţionarea a 14 politici anticorupţie: conflicte de interese, cadouri, incompatibilităţi, achiziţii publice etc”, a explicat Cristina Ţărnă.

Astfel, potrivit noilor prevederi, evaluarea integrităţii instituţionale se face în patru etape, în baza acestor politici: angajatorii trebuie să creeze condiţii, iar angajaţii să se conformeze acestora. La prima etapă se face evaluarea acestor politici. „În cazul în care în instituţii nu sunt respectate mai multe dintre politicile anticorupţie, există o bănuială rezonabilă că lipseşte integritatea, prin urmare este o bănuială rezonabilă că angajaţii acestei instituţii se dedau actelor de corupţie. În baza acestei legi, CNA va selecta instituţiile în cazul cărora există şi percepţie, şi dovezi”, a subliniat directorul adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie.

Apoi angajaţii CNA trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii. „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă consideră că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, a mai spus Cristina Ţărnă.

Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. „Cetăţenii vor şti care sunt problemele instituţiei, cum se comportă angajaţii la teste, care sunt recomandările”, a argumentat reprezentanta CNA.

Instituţia are la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare. „Pentru noi concluzia ar fi că el nu este un manager bun de instituţie având practic trei avertizări. Asta înseamnă că acest conducător asigură existenţa instituţiei în interes privat şi nu în interesul public. Este treaba conducătorului să decidă dacă îi concediază pe subalternii care au picat testul. CNA informează pe cel care l-a numit în funcţie de şef că acesta conduce instituţia de o manieră ineficientă şi recomandăm să-l înlocuiască cu o altă persoană”, a adăugat Cristina Ţărnă.

Părerile experților exprimate în cadrul clubului de presă