Compania de construcţii Basconslux SRL căreia statul trebuie să-i dea 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican, potrivit unei decizii definitive a Curţii de Supreme de Justiţie, a depus o sesizare la Inspecţia judiciară pe numele membrei CSM Tatiana Răducanu. Reprezentanţii firmei sunt nemulțumiți că, în timpul discuţiilor privind realegerea lui Mihai Poalelungi la funcţia de preşedinte al instanței, Tatiana Răducanu a criticat această hotărâre.

„Cum comentați faptul că statul a fost obligat să plătească 14 milioane de lei firmei de construcție care a demolat Stadionul Republican? E vorba de opt milioane de lei pentru lucrările propriu-zise și șase milioane penalitate. Curtea de Apel a decis ca firma respectivă să nu primească acești bani, dar CSJ a casat decizia. Tot spuneți că fiecare judecător răspunde pentru deciziile sale, dar vocea dumitale nu se aude. Asta înseamnă că tolerați tot ce se întâmplă la CSJ. Nu vă mai ascundeți în spatele judecătorilor”, i-a spus Răducanu lui Poalelungi la ședința CSM.

„Nu mai pretindeți că dumneavoastră sunteţi mare etalon”, i-a tăiat-o scurt președintele CSJ. Ulterior, Tatiana Răducanu a ajuns să fie vizată într-o sesizare depusă la Inspecția judiciară de reprezentanţii Basconslux SRL care vor ca magistrata să fie trasă la răspundere. 

Potrivit celor de la Inspecţia judiciară, sesizarea a fost depusă la 24 februarie şi este în curs de examinare. "Iniţial, Basconslux SRL a depus o petiţie de apărare a reputaţiei profesionale, după care sesizarea de tragere la răspundere a membrei CSM. Compania s-a adresat şi Parlamentului, care a parvenit cu o sesizare la 1 martie. Toate sunt examinate împreună", a precizat inspectorul-judecător principal Nicolae Clima pentru Anticoruptie.md. 

În aprilie 2015, un complet de judecată al Curţii Supreme de Justiţie a emis o decizie definitivă prin care obligă Ministerul Finanţelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a arenei sportive din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Asta chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă pe sub masă, în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel.

Între timp, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au depus două cereri de revizuire a deciziei CSJ, ambele respinse ca fiind neîntemeiate, precum şi o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii prin care solicită tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”. Şi aceasta a fost respinsă, fapt contestat de Ministerul Finanțelor. Subiectul urma să fie dezbătut în cadrul şedinţei din 12 februarie a completului de admisiblitate din cadrul Colegiului Disciplinar. Potrivit specialistului principal de pe lângă Completele de admisibitate, Octavian Leşco, la acea şedinţă s-a hotărât casarea deciziei Inspecţiei judiciare de a respinge sesizarea ministerului, iar contestaţia celor de la Finanţe a fost remisă Colegiului Disciplinar, care o vor examina în plen la una dintre şedinţele următoare.