Doi magistrați respinși anterior de la promovare de ex-președinții Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin, solicită să fie avansați în funcții în instanțele superioare. Este vorba de Dorel Musteața, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău, detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care țintește funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău sau al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și de colegul său de la Edineț, Eugeniu Pșenița, care solicită promovare la CSJ. Cei doi au depus cereri în acest sens la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul CSM, urmând să fie analizate în ședința de joi, 31 mai.

Cei doi magistrați au fost vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

Acum șase ani, Președintele interimar Mihai Ghimpu a respins demersul CSM de a-l promova pe Dorel Musteață, alături de alți judecători, în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respectivi cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, aceștia comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele de atunci a fost nevoit să semneze decretul.

Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „În 2010, CSM a respins afirmațiile președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, referitor la cele expuse în scrisoare și a înaintat în mod repetat numirea mea, în calitate de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în anul 2011, am fost numit în calitate de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. De asemenea, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficacitatea Justiției, din anul 2014, Judecătoria Anenii Noi, a fost recunoscută pentru perioada 2011-2014, având cei mai buni indici din instanțele din Republica Moldova, anume în perioada când am activat în funcția de președinte a acestei instanțe. Din aceste considerente, nu mă consider a fi un judecător cu nume pătat”, a mai comentat Dorel Musteaţă. 

În septembrie 2016, Dorel Musteața a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. Colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura lui șefului statului pentru aprobare. Acest lucru a fost posibil în urma unei decizii a CSM, prin care magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, se arată în hotărârea CSM. 

Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița, la fel ca și Dorel Musteață, a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

Șeful statului susținea că în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata președintele țării. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

La sfârșitul lui 2016, Pșenița a pierdut lupta pentru șefia Judecătoriei Edineț, în favoarea Liliei Țurcan.