Membrii Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică au votat în cadrul ședinței de miercuri, 12 iunie, coraportul pentru inițiativa legislativă elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul perfecționării cadrului normativ aferent activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). Conform propunerilor inspectorii de integritate vor avea pârghii suplimentare în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale. 

Proiectul de lege propune fortificarea rolului inspectorului de integritate în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale, prin acordarea unor pârghii suplimentare precum și asigurarea unei cooperări eficiente cu organele de ocrotire a normelor de drept în procesul efectuării controlului averii și intereselor personale.

Astfel, printre modificările propuse se remarcă faptul că funcția vacantă sau temporar vacantă de inspector de integritate poate fi ocupată prin transfer de cei care dețin funcția de „procuror, consultant al procurorului, auditor public, ofițer de urmărire penală, ofițer de investigații, inspector fiscal, inspector vamal, inspector din cadrul Inspecției Financiare și funcționarii publici din cadrul Autorității”.

Aceștia vor putea ocupa jumătate din funcțiile vacante de inspector de integritate. Candidați pentru transfer sunt supuși verificării de către Centrul Național Anticorupție. 

Totodată, autorii proiectului menționează că principalele reglementări propuse de proiectul de lege „vin să fortifice rolul vicepreședintelui ANI, a inspectorului de integritate, să stabilească limite clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale, precum și să instituie unele elemente noi pentru a asigura declararea la valoare reală a averii și a intereselor personale a subiecților declarării”. 

Un exemplu în acest sens este și modificarea ce urmează să fie făcută în Codul de procedură civilă. Astfel, conform art. 278¹ alin. (1)  „În cazul contestării actului de constatare, Autoritatea Națională de Integritate poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare.”

Modificările se referă și la procedura de selectare a candidaților la funcția de președinte și vicepreședinte al ANI și de numire în funcție. Conform modificărilor propuse, art. 9 alin. (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Autoritatea este condusă de un președinte, asistat de un vicepreședinte. Președintele este numit în funcție de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Vicepreședintele este numit în funcție de Președintele Republicii Moldova la propunerea președintelui Autorității.”

O altă modificare se referă la acordarea mai multor competențe pentru inspectorul de integritate. Așadar, în cazul în care inspectorul va constata o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită, acesta are dreptul să dispună încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acesteia și aplică interdicția de a ocupa anumite funcții. Totodată, inspectorul are dreptul „(3¹) să inițieze procedura contravențională și aplicarea sancțiunii contravenționale dacă constată includerea în declarația de avere și interese personale a datelor incomplete sau eronate, inclusiv a veniturilor inexistente, care a rezultat în nedeclararea corespunzătoare a averii sau a veniturilor în valoare ce depășește două salarii medii lunare pe economie”.

În același timp, și vicepreședintele Autorității va avea mai multe competențe. Acesta va putea, în 30 de zile, să revoce din oficiu, prin decizie motivată, actul de constatare care a fost emis cu încălcarea gravă a legii sau a metodologiei de efectuare a controlului. „În acest caz, dosarul de control se redistribuie aleatoriu în vederea continuării controlului de către un alt inspector de integritate. Decizia de revocare nu se supune niciunei căi de atac”, se menționează în nota informativă.